Rezultatele 1 - 25 din 27 pentru "curs de schimb"

Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală nu se pune împotriva mersului pieței și arată că există o depreciere pe care o acceptă și care vine din deficitul de cont curent și din inflația mai mare decât în Uniunea Europeană.

Orice grafic cu monedele din regiunea Europei Centrale și de Est arată o evoluție liniară dar de depreciere constantă a leului românesc – e ținut în lesă, dar e și tot mai slab. Anul acesta a mers mai rău decât valutele mai volatile, dar analiștii se așteaptă ca banca centrală să-l țină sub 5 unități/euro și nu-l văd afectat de zgomotul politic actual.

Leul s-a depreciat la noi minime istorice în ultima săptămână. S-au depreciat toate monedele din regiune și căderea leului a fost printre cele mai mici, în condițiile în care evoluțiile de pe piețele internaționale au crescut volatilitatea în piețele emergente.

Deși a slăbit în termeni nominali față de euro și a fost înconjurat de o aversiune extremă și de predicții negative la început de an, leul românesc a păstrat o depreciere moderată până la final de 2019, iar diferențialul de dobândă pozitiv a transformat pozițiile pe moneda națională în pariu câștigător pentru anul în curs. Un studiu de caz pe un portofoliu în marjă arată că slăbirea leului a fost surmontată de randamentele superioare oferite de piața dobânzilor din România.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României vede o presiune pe aprecierea leului în aceste zile, ca urmare a intrărilor de capital din afară, pe care nu o încurajează. Isărescu, proaspăt reconfirmat la șefia băncii centrale pentru un mandat de încă 5 ani, arată că este mai preocupat de creșterea deficitului de cont curent decât de inflație, pe care spune că nu vrea să o aducă în țintă cu orice costuri.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, marți, la audierile din Parlament pentru un nou mandat la conducerea băncii centrale, că anul acesta România nu va mai fi campioana inflației în UE, estimând că Ungaria va avea cea mai mare inflație. Isărescu i-a liniștit totodată pe parlamentari susținând că euro nu va ajunge la o rată de schimb de 5 lei și respingând teoria unei crize financiar-economice iminente.

Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.

Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate în februarie, lucru ce s-a văzut în creșterea dobânzilor din piața monetară. BNR n-a ținut nicio operațiune de injecție de lichiditate luna trecută, în contextul presiunilor pe cursul de schimb, astfel că băncile au fost nevoite să împrumute în medie 2,6 miliarde de lei zilnic prin facilitatea Lombard, la o dobândă mai mare, cea mai mare sumă după ianuarie 2013, conform datelor analizate de Profit.ro.

Banca Națională a României a atras 4,3 miliarde de lei de la 20 de bănci printr-o operațiune depo la dobânda de politică monetară. Suma este în scădere față de săptămâna trecută, când băncile au plasat la BNR 12,9 miliarde de lei, ceea ce indică mai multă prudență în piață și o lichiditate mai restrânsă înainte de noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii, arată analiștii.

Pe fondul unor necunoscute cu privire la parametrii de funcționare a sistemului bancar, leul se depreciază la noi minime față de euro. După ce a rupt zona de rezistență conturată în zona de 4,68 lei pentru un euro, cursul de schimb se tranzacționează peste reperul de 4,71 lei pentru un euro. Indicatori tehnici spun că ar trebui să ajungă și cu 1-2 bani mai sus, în zona de 4,73 lei pentru un euro.

Banca Națională a României a vândut 1 miliard de euro din rezerva valutară în iunie pentru a proteja leul, potrivit estimărilor ING Bank. În luna mai, BNR cheltuise alte circa 1,5 miliarde de euro.

Puseu de slăbire accelerat al leului în piața interbancară, unde cotația euro/leu a ajuns în zona de 4,65 lei pentru un euro, un nou record după cel din vara anului 2012, marcat atunci în contextul turbulențelor politice legate de suspendarea președintelui Traian Băsescu. Banca Națională a României a anunțat cursul oficial la 4,6390 lei pentru un euro, nivel cu 1,11 bani peste referință.

Educația financiară a românilor a trecut pe “repede înainte” în ultimele zile, în condițiile în care vedeta spațiului public a fost un indicator financiar, ROBOR, a cărui existență nu preocupa prea multă lume până de curând. Poate cu excepția unora dintre cei care au luat credite cu dobândă variabilă în lei. Din păcate, discuțiile pe tema acestei dobanzi, ROBOR, au sfârșit într-o hărmălaie din care nu se mai înțelege mare lucru. Să încercăm să punem cu luciditate lucrurile la locul lor.

Condițiile de lichiditate din piață s-au strâns în ultima perioadă, ceea ce a dus la creșterea ratelor de dobândă. Principalele surse de stres în piață vin din execuția bugetară debalansată, dividendele speciale plătite de companiile de stat și intervenția Băncii Naționale a României în piața valutară pentru a ține cursul sub 4,6 lei/euro, pentru care a cheltuit din rezervă până la un miliard de euro, estimează analiștii ING Bank.

Plasamentele în acțiuni vor aduce cele mai mari câștiguri anul acesta, cu principalul indice bursier avansând cu peste 10%. Creșterea economică va fi solidă, dar mai modestă decât cea luată în calcul de Guvern la construcția bugetului. Cursul de schimb va fi relativ stabil, inflația va crește. Sunt câteva dintre previziunile care au întrunit cele mai multe voturi ale analiștilor financiari certificați, membri ai CFA România, reuniți la ediția de anul acesta a CFA Forecast Dinner.

Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară în ședința de Consiliul de astăzi. Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit despre normalizarea politicii monetare, prin aducerea dobânzilor din piață mai strâns în jurul dobânzii cheie. Decizia trebuie să vină la momentul potrivit, spune Isărescu, pentru a evita intrările de capital speculativ.

Riscul unor intrări de capitaluri speculative și al aprecierii nesustenabile a leului ar putea determina BNR să amâne o decizie pentru îngustarea ecartului dintre dobânzile din piață comparativ cu rata de politică monetară, deși, pe termen scurt, situația clienților cu credite în valută s-ar îmbunătăți, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR spune că, în contextul integrării europene și a libertății de circulație a forței de muncă, niciun guvern nu va putea evita majorarea salariilor. Riscul de macrostabilitate vine mai degrabă din relaxarea fiscală exagerată. Majorarea salariului minim la 1.250 de lei începând cu 1 mai nu este percepută la BNR ca un factor de dezechilibru pentru economie.

Cursul de schimb ar putea rămâne stabil și în 2016, dacă problemele externe care se conturează deja nu vor fi potențate de probleme interne, care să afecteze situația macroeconomică, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Perechea valutară euro/leu tinde să iasă dintr-o etapă de consolidare. Repere tehnice care și-au întărit credibilitatea în ani de zile urmează să fie testate în perioada imediat următoare. De regulă, depășirea respectivelor praguri este asociată unei perioade de oscilații mai mari sau găsirii unei direcții mai susținute.

Moneda virtuală a atins a doborât maximele ultimelor 14 luni, ajungând ieri la nivelul de 500 dolari pentru un bitcoin, ceea ce însemna o apreciere de două treimi în patru zile și de 150% față de minimul din august. Ulterior, cotația a căzut din nou către reperul de 400 dolari pentru un bitcoin, în jurul căruia se tranzacționează la această oră.

Bugetul de stat pe 2016 ar putea fi fundamentat pe o creștere economică estimată la 3,4%, o inflație medie anuală de 1,7% și un curs de schimb de 4,44 lei/euro, reiese dintr-un document postat pe site-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului, care cuprinde propunerile de buget pentru 2016 și estimările pentru anii 2017 - 2019 transmise de Ministerului Finanțelor Publice ordonatorilor principali de credite.

Majoritatea covârșitoare a firmelor cu credite în dolari la băncile românești nu au acoperire împotriva riscului de curs de schimb, arată BNR în Raportul asupra stabilității financiare pe 2015, putând avea dificultăți la plata datoriilor în cazul aprecierii dolarului față de leu.