Rezultatele 1 - 25 din 149 pentru "plafonare"

Prețurile la raft pentru medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cât și pentru alimentele care fac parte din coșul minim de consum vor fi plafonate pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării stării de urgență, potrivit unui proiect de lege adoptat marți de senatori.

Prețurile gazelor pe piețele spot s-au prăbușit în ultimele zile, ajungând și la 41,5 lei/MWh, cu 26,6 lei sub prețul reglementat și doar cu 1,4 lei peste cotațiile de pe bursa austriacă CEGH (de 8,3 euro/MWh), ceea ce face cu atât mai bizară decizia guvernului liberalo-militar de a plafona prețurile la enegie, gaze și carburanți.

Autorul necunoscut al textelor Ordonanțelor Militare poate fi un exemplu de expertiză și profesionalism, însă atât ideile sale, cât și modul în care le formulează demonstrează că este asimptomatic. Cu toate că i s-a atras atenția că posibilitatea plafonării prețurilor la energie la media ultimelor 3 luni, din prima OM, este un tratament eronat, care ar putea avea efecte colaterale precum majorarea prețurilor, acesta a decis să ignore știința economică și să meargă înainte cu terapia sa intensivă.

O eventuală plafonare a prețurilor pe durata stării de urgență ar putea avea efecte negative atât asupra consumatorilor, cât și asupra producătorilor, spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros. El adaugă că a fost înregistrată o creștere a prețurilor atunci când și cererea a fost mare, când cumpărătorii intrați în panică își făceau stocuri de alimente, dar că pentru produsele autohtone, cel puțin, prețurile și-au revenit la normal.

Procentul aferent taxei clawback pentru trimestrul 1 al acestui an a fost plafonat la nivelul trimestrului al IV-lea al anului trecut, a decis Guvernul prin ordonanță de urgență.

Din punct de vedere economic, plafonarea prețului la raft este ”o prostie”, deoarece ar distruge producătorul autohton și ar încuraja specula, consideră ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Suspendarea rambursării creditelor, plafonarea prețului medicamentelor și alimentelor, scutirea de la plata chiriei, precum și reglementarea șomajului tehnic, în stare de urgență sau de asediu, sunt prevăzute în mai multe proiecte de lege inițiate de parlamentarii PSD.

Decretul pentru instaurarea stării de urgență semnat de președintele Klaus Iohannis conține unele prevederi inutile în domeniul economic, cel puțin pentru perioada pentru care a fost introdus, 30 de zile. Posibilitatea plafonării prețurilor la utilități, în mare parte deja plafonate și/sau stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), este cel mai bun exemplu în acest sens. În plus, la prețurile actuale ale gazelor, energiei electrice și carburanților plafonarea la media ultimelor trei luni ar conduce la scumpirea, nu la ieftinirea acestora, ca urmare a “marcării” unui preț de referință de către autorități.

Deputații din comisiile juridică, de buget și de industrii reunite au votat rapoarte comune de adoptare pentru patru proiecte de lege inițiate de senatorul Daniel Zamfir și parlamentari PSD, care vizează plafonarea dobânzilor, limitarea eliminarea caracterului executoriu al contractelor de credit, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută. Proiectele urmează să intre la vot final în Camera Deputaților și apoi la președintele României pentru promulgare.

Premierul Ludovic Orban i-a cerut, joi, ministrului Sănătății să ia în calcul plafonarea, pentru 3-6 luni, a prețului la anumite echipamente medicale, precum măștile de protecție, în contextul epidemiei globale de coronavirus și tendinței de ”speculă” cu aceste produse.

Cele patru proiecte care vizează băncile, inițiate de senatorul Daniel Zamfir și mai mulți parlamentari ai PSD, ar putea aduce beneficii directe unor anumiți consumatori, dar ar avea efecte negative asupra economiei în ansamblu, prin reducerea accesului la credit al populației, scumpirea împrumuturilor și scăderea consumului și investițiilor, arată un studiu realizat de firma de consultanță KPMG la comanda Asociației Române a Băncilor.

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.

Patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută, inițiate de senatorul Daniel Zamfir alături de colegi din PSD, au fost adoptate, miercuri, în ședința de plen a Senatului. Proiectele vor fi transmise acum pentru dezbatare și vot final Camerei Deputaților.

Fostul președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, ulterior consilier la cabinetul ministrului de resort și membru în Consiliile de Administrație ale Romgaz și Electrica SA, a fost numit secretar de stat în Ministerul Economiei și Energiei prin decizie a premierului Ludovic Orban.

Guvernul se gândește, la rândul său, la dividende suplimentare de la companii de stat, după modelul Fondului Proprietatea (FP), o decizie în acest sens fiind încă în discuție, afirmă pentru Profit.ro surse guvernamentale, după o întrevedere, miercuri, a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Fondului. Profit.ro a anunțat recent că FP, acționar minoritar, solicită ca Nuclearelectrica să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei și cere și convocarea AGA la Hidroelectrica, pentru distribuirea de dividende suplimentare de 1,25 miliarde lei, solicitări criticate.

Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.

Patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută, inițiate de senatorul Daniel Zamfir alături de colegi din PSD, au trecut de comisiile de buget-finanțe și industrii din Senat, care le-au întocmit rapoarte de aprobare. Proiectele urmează a fi votate, cel mai probabil, miercuri în ședința de plen a Senatului pentru ca apoi să fie trimise deputaților pentru vot final.

ExxonMobil a confirmat recent pentru Profit.ro că în prezent testează piața în vederea vânzării fie a subsidiarei din România, fie a participației de 50% pe care o deține în Neptun Deep, susținând că încă nu a fost identificat un cumpărător.

Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.

Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a transmis, în replică la solicitarea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, ca SNN să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei, că o astfel de distribuire ar afecta grav capacitatea companiei de a implementa proiectul retehnologizării reactorului 1 al centralei.

Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.

Senatorul Daniel Zamfir, alături de mai mulți colegi din grupul PSD în care s-a înscris, a depus patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută. Proiectele reiau, în mare, prevederile din alte patru inițiative depuse în această toamnă și care așteaptă avizele.

Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.

Senatorul Daniel Zamfir mai încearcă încă o dată să impună prin lege plafonarea dobânzilor la credite, conversia creditelor în valută, încetinirea executărilor silite și limitarea sumelor ce pot fi cerute de colectorii de creanțe. Noile prevederi ar aduce și sancțiuni dure pentru creditorii care nu se aliniază, ce pot merge până la suspendarea activității sau chiar dizolvarea operatorilor financiari.

Noul proiect de lege depus de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor ce pot fi încasate de recuperatori și excluderea titlului executoriu din contractele de credit va fi retras din procesul legislativ în urma unei cereri depuse chiar de inițiator, care va fi aprobată astăzi la biroul permanent al Senatului.