ANALIZĂ Noi praguri pentru costurile excedentare ale îndatorării. România se aliniază cu celelalte state UE

ANALIZĂ Noi praguri pentru costurile excedentare ale îndatorării. România se aliniază cu celelalte state UE
scris 14 ian 2019

Regulile fiscale privind costurile excedentare ale îndatorării au fost modificate la finalul anului trecut de Parlament printr-un proiect de lege, promulgat de președinte pe 10 ianuarie 2019.

Astfel, costurile excedentare ale îndatorării vor fi deductibile în limita a 1.000.000 euro plus 30% din EBITDA ajustată fiscal. În 2018, pragul a fost de 10% din EBITDA ajustată fiscal pentru sumele care depășeau 200.000 euro. Acest prag a fost introdus anul trecut în Codul fiscal ca urmare a transpunerii Directivei Anti-Abuz (cunoscută drept Directiva ATAD). România a luat decizia de a prelua prevederile directivei cu un an mai devreme față de termenul limită prevăzut de aceasta de 31 decembrie 2018 (și, în anumite condiții, cu derogare până la 1 ianuarie 2024), precum și de a aplica o variantă mai drastică decât permite textul acesteia. Astfel, directiva lasă la latitudinea statelor să aleagă limita deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării până la 30% din EBITDA ajustată fiscal, atunci când acestea depășesc plafonul de 3.000.000 euro (la nivel de grup), se arată într-o analiză transmisă Profit.ro de Anca Ghizdavu, Manager, Deloitte Tax, și Gabriel Pătru, Senior Consultant, Deloitte Tax.

Modalitatea de transpunere (cu un an mai devreme și introducerea unor plafoane mai reduse) a dat naștere mai multor controverse în rândul contribuabililor români cu atât mai mult cu cât transpunerea la nivelul celorlalte state membre a fost mai relaxată.

Economiștii șefi ai celor mai mari bănci avertizează statul că după noile taxe vor fi cumpărate mai puține titluri de stat și va putea ajunge să se împrumute cu costuri de peste 6% pe scadențe medii-lungi, cu riscul necesității unui acord de finanțare int CITEȘTE ȘI Economiștii șefi ai celor mai mari bănci avertizează statul că după noile taxe vor fi cumpărate mai puține titluri de stat și va putea ajunge să se împrumute cu costuri de peste 6% pe scadențe medii-lungi, cu riscul necesității unui acord de finanțare int

Potrivit unei analize Deloitte efectuată pentru toate statele membre ale UE, la sfârșitul anului trecut, plafonul aplicabil în România la acea dată, de 200.000 euro, era cel mai mic comparativ cu celelalte state membre, cu excepția Italiei și a Slovaciei, cazuri în care cel mai probabil nu va exista un plafon minim de deducere al costurilor îndatorării, și era succedat de Suedia (aproximativ 500.000 euro) și Polonia (aproximativ 715.000 euro).

Anca Ghizdavu, Manager, Deloitte Tax

Anca Ghizdavu, Manager, Deloitte Tax

De asemenea, plafonul de deductibilitate al cheltuielilor cu dobânda, în marea majoritate a statelor UE, variază între 1.000.000 și 3.000.000 de euro. Excepții fac Austria, Slovenia și Irlanda, unde plafonul care urmează a fi utilizat nu a fost încă stabilit.

În aceste condiții, modificările aduse prin legea promulgată pe 10 ianuarie 2019 par a fi de bun augur, fapt care poate rezulta într-o creștere a competitivității economice la nivelul României și la o creștere a apetitului firmelor de a apela la finanțare.

Decizie semnată: Urcă pragul deductibilității dobânzilor, veniturile din monedă virtuală rămân la impozitare 10%, firmele - clasificate după risc, Fiscul va băga din oficiu firme și persoane în sistem propriu de trimitere acte CITEȘTE ȘI Decizie semnată: Urcă pragul deductibilității dobânzilor, veniturile din monedă virtuală rămân la impozitare 10%, firmele - clasificate după risc, Fiscul va băga din oficiu firme și persoane în sistem propriu de trimitere acte

Totodată, pe lângă această aliniere a plafoanelor au mai fost introduse și alte clarificări așteptate de contribuabili:

 Deducerea de dobândă atunci când contribuabilul este pe pierdere. În acest caz, plafonul de 1.000.000 euro va rămâne deductibil.

Gabriel Pătru, Senior Consultant, Deloitte Tax

Gabriel Pătru, Senior Consultant, Deloitte Tax

 Clarificarea dreptului de reportare al costurilor excedentare ale îndatorării în cazul entităților supuse unor operațiuni de reorganizare (reguli inexistente de la transpunerea Directivei Anti-Abuz până când modificările recent promulgate de Președinte vor intra în vigoare). Mai exact, se prevede că acei contribuabili care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare, respectiv cei are preiau patrimoniul astfel transferat, au dreptul să reporteze costurile excedentare ale îndatorării proporțional cu activele transferate, potrivit proiectului de fuziune/divizare. O regulă similară se va aplica și contribuabililor supuși unor operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniu și transferat ca întreg (e.g., divizare parțială).

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
indatorare
costuri
deloitte