Rezultatele 1 - 25 din 41 pentru "indatorare"

Datoria publică a depășit, probabil, pragul de 50% din PIB în iulie, în contextul în care Guvernul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piața externă. Ieșirea pe piața externă a fost motivată și de nevoia de a-și acoperi necesarul de finanțare în contextul unor luni în care a împrumutat mai greu de pe piața internă. Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică la finalul lunii mai s-a situat la 49,7% din PIB, în scădere ușoară de la 49,9% din PIB în aprilie. Scăderea a survenit în contextul revenirii economiei, dar și ca urmare a împrumuturilor lunare mai reduse pe piața internă, unde cererea pentru datoria statului este temperată.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat, marți, o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, majorarea salariilor profesorilor, creșterea plafonului programului Start Up Nation și alocarea mai multor fonduri autorităților locale. PSD, care a inițiat amendamentele, ar fi vrut să limiteze și gradul de îndatorare a Guvernului, dar a renunțat în cele din urmă la această idee.

Majoritatea PSD din comisiile reunite pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului a introdus miercuri o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, și prevăzând că Guvernul nu se poate împrumuta până la finele anului peste plafonul de 40% din PIB.

Datoria statului, calculată ca pondere în PIB, va crește anul acesta la 46,2%, comparativ cu 35,2% anul trecut, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Avansul de 11 puncte procentuale este sub media UE, prognozată să urce cu 15,7 puncte procentuale. Situația șubredă a finanțelor statului român ar urma să se vadă, însă, anul următor, când îndatorarea statului va continua să crească, într-un ritm accelerat care nu ar mai fi întâlnit la niciun alt stat UE. Pentru cele mai multe dintre țările membre, datoria ca pondere în PIB ar urma să scadă, să stagneze sau să urce ușor. Calculat per capita, rezultă că datoria totală a statului crește anul acesta la 5.027 de euro în numele fiecărui român, față de 4.023 de euro anul trecut și 2.933 de euro în anul 2014. Cu împrumuturile pe care Comisia estimează că statul le va lua în 2021, datoria ce revine fiecărui român va ajunge la 6.341 de euro.

Ponderea ratelor la creditele noi în venituri a scăzut cu o cincime după ce Banca Națională a României a introdus o limită maximă pentru gradul de îndatorare aferent debitorilor persoane fizice începând cu ianuarie 2019.

Festivalurile de muzică devin din ce în ce mai pretențioase, dar și mai scumpe. Numărul și “numele” artiștilor sau trupelor, dar și serviciile oferite din ce în ce mai sofisticate conduc la creșterea proporțională a prețului biletelor. În România, de exemplu, este nevoie de un buget de aproximativ 1.000 de euro (incluzând biletele, transportul, cazarea, hrana și băutura) pentru a putea participa la un festival precum Untold sau Neversea.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dinamica creditului este în scădere în principal ca urmare a limitării gradului de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice începând cu acest an.

Banca Națională a României a impus un grad maxim de îndatorare pentru creditele acordate începând cu acest an și efectele se văd deja din primele luni de aplicare. Ponderea ratelor în veniturile persoanelor fizice a scăzut substanțial, însă a scăzut și dinamica creditării. Viceguvernatorul Liviu Voinea spune că e prea devreme ca BNR să se pronunțe pe această evoluție, însă Raportul de stabilitate financiare pe care l-a prezentat menționează ca semnal pozitiv temperarea creditării.

Gradul de îndatorare al Globalworth, proprietarul de sedii de firmă la care stau în chirie aproape toate multinaționalele din România, a crescut peste ținta grupului, stabilită la 40%, dar investitorul se angajează să își majoreze capitalul pentru a reduce indicatorul. De anul trecut, compania fondată în România de Ioannis Papalekas își obține cele mai multe venituri din Polonia.

Dinamica creditului a încetinit pe aproape toate componentele în primele două luni din 2019, confirmând tendința din ultimele câteva luni. După o lună ianuarie slabă, datele pe februarie arată o revenire ușoară pe creditele de consum în lei și o stabilizare pe cele pentru locuințe. Pe de altă parte, împrumuturile pentru companii au scăzut. Peste răcirea dinamicii economice, de la începutul anului pe sistemul bancar a venit și taxa pe active, peste care se adaugă și limitarea administrativă a gradului de îndatorare pentru persoanele fizice.

Îndatorarea ca pondere în PIB, unul dintre indicatorii utilizați la scară largă pentru a evalua capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, reflectă doar parțial sustenabilitatea acestei datorii. Posibilitățile de plată depind mult de veniturile pe care statele respective le strâng din PIB prin taxe și impozite. În timp ce unele țări au taxe mai mici, dar fiscalizează eficient firmele și populația, alte state, cum este și România, sunt la un nivel redus al veniturilor statului ca pondere în PIB inclusiv din cauza evaziunii pe care nu reușesc să o combată.

Creditul acordat de bănci a crescut în ianuarie, prima lună după intrarea în vigoare a restricțiilor privind gradul de îndatorare, dar și a OUG 114, care introduce taxa pe activele bancare. Soldul împrumuturilor pentru consum a scăzut pentru a doua lună consecutiv și cele pentru locuințe rămân pe o dinamică în răcire. Situația împrumuturilor pentru companii arată mai bine, cu o accelerare pe componenta în valută.

Regulile fiscale privind costurile excedentare ale îndatorării au fost modificate la finalul anului trecut de Parlament printr-un proiect de lege, promulgat de președinte pe 10 ianuarie 2019.

Îndatorarea statului, calculată ca procentaj din PIB, a crescut de circa două ori și jumătate în ultimii 10 ani, și se situează conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor la 35% din PIB, cel mai redus nivel de după 2011. Datoria de 35% din PIB, 313,4 miliarde de lei în septembrie anul trecut, este însă datoria brută a statului. Dacă din aceasta este scăzută suma păstrată în rezerva de valută de Ministerul Finanțelor, statul ajunge la un grad de îndatorare netă de circa 32% din PIB.

37% dintre români au cheltuieli lunare similare cu venitul încasat, ceea ce nu le permite să pună bani deoparte, iar 6 din 10 au obligații financiare, precum credite sau împrumuturi, arată o cercetare sociologică realizată la comanda companiei de recuperare creanțe Kruk România.

Modificările BNR la regulamentul de creditare a persoanelor fizice, prin care sunt introduse restricții privind gradul maxim de îndatorare, au fost publicate. Documentul arată și în ce condiții băncile și instituțiile financiare nebancare vor putea acorda credite peste limitele impuse.

Limitarea gradului de îndatorare la creditele acordate populației va genera reducerea numărului de clienți eligibili cu venituri mici și/sau diminuarea sumelor acordate. Cel mai important impact va fi în piața creditelor de consum acordate de instituțiile financiare nebancare, unde volumele se vor reduce cu două cifre, conform analizei Profit.ro. Unul dintre actorii din piață se așteaptă ca măsura să ducă la dispariția unor IFN și ca marjele de profit să se comprime, în timp ce bancherii se feresc în discuția cu Profit.ro să vină cu estimări de impact. CALCULE - ce sume vor mai putea împrumuta românii.

Acțiunile International Personal Finance (IPF), cel mai mare angajator britanic în România, s-au depreciat puternic pe bursa londoneză joi, după ce grupul a avertizat că operațiunile din România și Polonia vor fi afectate negativ de noi regulamente privind îndatorarea persoanelor fizice și taxarea companiilor.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a votat astăzi, conform informațiilor Profit.ro, noul regulament privind impunerea unor grade maxime explicite de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice, o premieră după anul 2007. Măsura va afecta atât creditele ipotecare, cât și pe cele de consum. UPDATE ora 19.23 Informația a fost confirmată de BNR.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României va vota în ședința de miercuri noul regulament privind impunerea unor grade maxime explicite de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice, o premieră după anul 2007. Măsura va afecta atât creditele ipotecare, cât și pe cele de consum.

Banca Națională a României va decide săptămâna viitoare modificarea regulamentului privind creditarea persoanelor fizice, care va impune, în premieră după 2007, un grad maxim de îndatorare. Acesta va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2018. Față de forma prezentată în vară de Profit.ro au apărut mai multe schimbări, pragurile fiind unificate în funcție de valută, fără a se face deosebire de tipul creditului, ipotecar sau consum.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României a intrat în faza finală cu conceperea noilor măsuri macroprudențiale care urmăresc limitarea gradului maxim de îndatorare la creditele acordate populației și că acestea vor fi anunțate într-un timp nu foarte îndepărtat.

Guvernul a majorat, joi, prin ordonanță, limita de îndatorare a primăriilor, permițându-le să contracteze împrumuturi de la Trezoreria Statului în cuantum total de 800 milioane lei, pentru confinanțarea proiecetelor europene, până la finele anului curent. La începutul anului, Executivul stabilise această limită la 500 milioane lei pentru 2018-2019, permițând primăriilor să poată utiliza excedentul bugetului local pentru a finanța și cheltuielile cu personal, dar se pare că în continuare autoritățile locale nu au fonduri suficiente.

Banca Națională a României va adopta regulamentul privind limitarea gradului de îndatorare la creditele contractate de persoanele fizice în curând, guvernatorul Mugur Isărescu indicând luna septembrie ca dată probabilă.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat anul trecut băncilor comerciale participante la programul guvernamental Prima Casă peste 10 milioane lei de la bugetul de stat, ca urmare a încetării plății ratelor lunare de către unele persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare garantate de stat prin acest program, sumă cu 38% mai mare decât cea plătită în acest scop în 2016.