Rezultatele 1 - 25 din 47 pentru "indatorare"

România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.

Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.

Acțiunile europene au înregistrat joi cea mai bună evoluție din luna iulie încoace, pe fondul temperării îngrijorărilor legate de evoluția inflației și, în special, de creșterea puternică a prețurilor la energie.

Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.

Îndatorarea se va situa la final de an la 49,1-49,2% din PIB, potrivit ministrului Finantelor, Dan Vilceanu.

Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi record de 8,6 miliarde de lei, în contextul în care și datoria publică a explodat anul trecut, cu un deficit bugetar de 102 miliarde de lei, iar statul continuă și în acest an cu un deficit foarte ridicat, care ar ajunge de la 80 miliarde lei la circa 83 miliarde lei în urma rectificării bugetare, și face planuri pentru noi cheltuieli, cum ar fi Programul Național de Investiții Anghel Salingy, care ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei în perioada 2021-2028.

Datoria publică a depășit, probabil, pragul de 50% din PIB în iulie, în contextul în care Guvernul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piața externă. Ieșirea pe piața externă a fost motivată și de nevoia de a-și acoperi necesarul de finanțare în contextul unor luni în care a împrumutat mai greu de pe piața internă. Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică la finalul lunii mai s-a situat la 49,7% din PIB, în scădere ușoară de la 49,9% din PIB în aprilie. Scăderea a survenit în contextul revenirii economiei, dar și ca urmare a împrumuturilor lunare mai reduse pe piața internă, unde cererea pentru datoria statului este temperată.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat, marți, o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, majorarea salariilor profesorilor, creșterea plafonului programului Start Up Nation și alocarea mai multor fonduri autorităților locale. PSD, care a inițiat amendamentele, ar fi vrut să limiteze și gradul de îndatorare a Guvernului, dar a renunțat în cele din urmă la această idee.

Majoritatea PSD din comisiile reunite pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului a introdus miercuri o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, și prevăzând că Guvernul nu se poate împrumuta până la finele anului peste plafonul de 40% din PIB.

Datoria statului, calculată ca pondere în PIB, va crește anul acesta la 46,2%, comparativ cu 35,2% anul trecut, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Avansul de 11 puncte procentuale este sub media UE, prognozată să urce cu 15,7 puncte procentuale. Situația șubredă a finanțelor statului român ar urma să se vadă, însă, anul următor, când îndatorarea statului va continua să crească, într-un ritm accelerat care nu ar mai fi întâlnit la niciun alt stat UE. Pentru cele mai multe dintre țările membre, datoria ca pondere în PIB ar urma să scadă, să stagneze sau să urce ușor. Calculat per capita, rezultă că datoria totală a statului crește anul acesta la 5.027 de euro în numele fiecărui român, față de 4.023 de euro anul trecut și 2.933 de euro în anul 2014. Cu împrumuturile pe care Comisia estimează că statul le va lua în 2021, datoria ce revine fiecărui român va ajunge la 6.341 de euro.

Ponderea ratelor la creditele noi în venituri a scăzut cu o cincime după ce Banca Națională a României a introdus o limită maximă pentru gradul de îndatorare aferent debitorilor persoane fizice începând cu ianuarie 2019.

Festivalurile de muzică devin din ce în ce mai pretențioase, dar și mai scumpe. Numărul și “numele” artiștilor sau trupelor, dar și serviciile oferite din ce în ce mai sofisticate conduc la creșterea proporțională a prețului biletelor. În România, de exemplu, este nevoie de un buget de aproximativ 1.000 de euro (incluzând biletele, transportul, cazarea, hrana și băutura) pentru a putea participa la un festival precum Untold sau Neversea.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dinamica creditului este în scădere în principal ca urmare a limitării gradului de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice începând cu acest an.

Banca Națională a României a impus un grad maxim de îndatorare pentru creditele acordate începând cu acest an și efectele se văd deja din primele luni de aplicare. Ponderea ratelor în veniturile persoanelor fizice a scăzut substanțial, însă a scăzut și dinamica creditării. Viceguvernatorul Liviu Voinea spune că e prea devreme ca BNR să se pronunțe pe această evoluție, însă Raportul de stabilitate financiare pe care l-a prezentat menționează ca semnal pozitiv temperarea creditării.

Gradul de îndatorare al Globalworth, proprietarul de sedii de firmă la care stau în chirie aproape toate multinaționalele din România, a crescut peste ținta grupului, stabilită la 40%, dar investitorul se angajează să își majoreze capitalul pentru a reduce indicatorul. De anul trecut, compania fondată în România de Ioannis Papalekas își obține cele mai multe venituri din Polonia.

Dinamica creditului a încetinit pe aproape toate componentele în primele două luni din 2019, confirmând tendința din ultimele câteva luni. După o lună ianuarie slabă, datele pe februarie arată o revenire ușoară pe creditele de consum în lei și o stabilizare pe cele pentru locuințe. Pe de altă parte, împrumuturile pentru companii au scăzut. Peste răcirea dinamicii economice, de la începutul anului pe sistemul bancar a venit și taxa pe active, peste care se adaugă și limitarea administrativă a gradului de îndatorare pentru persoanele fizice.

Îndatorarea ca pondere în PIB, unul dintre indicatorii utilizați la scară largă pentru a evalua capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, reflectă doar parțial sustenabilitatea acestei datorii. Posibilitățile de plată depind mult de veniturile pe care statele respective le strâng din PIB prin taxe și impozite. În timp ce unele țări au taxe mai mici, dar fiscalizează eficient firmele și populația, alte state, cum este și România, sunt la un nivel redus al veniturilor statului ca pondere în PIB inclusiv din cauza evaziunii pe care nu reușesc să o combată.

Creditul acordat de bănci a crescut în ianuarie, prima lună după intrarea în vigoare a restricțiilor privind gradul de îndatorare, dar și a OUG 114, care introduce taxa pe activele bancare. Soldul împrumuturilor pentru consum a scăzut pentru a doua lună consecutiv și cele pentru locuințe rămân pe o dinamică în răcire. Situația împrumuturilor pentru companii arată mai bine, cu o accelerare pe componenta în valută.

Regulile fiscale privind costurile excedentare ale îndatorării au fost modificate la finalul anului trecut de Parlament printr-un proiect de lege, promulgat de președinte pe 10 ianuarie 2019.

Îndatorarea statului, calculată ca procentaj din PIB, a crescut de circa două ori și jumătate în ultimii 10 ani, și se situează conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor la 35% din PIB, cel mai redus nivel de după 2011. Datoria de 35% din PIB, 313,4 miliarde de lei în septembrie anul trecut, este însă datoria brută a statului. Dacă din aceasta este scăzută suma păstrată în rezerva de valută de Ministerul Finanțelor, statul ajunge la un grad de îndatorare netă de circa 32% din PIB.

37% dintre români au cheltuieli lunare similare cu venitul încasat, ceea ce nu le permite să pună bani deoparte, iar 6 din 10 au obligații financiare, precum credite sau împrumuturi, arată o cercetare sociologică realizată la comanda companiei de recuperare creanțe Kruk România.

Modificările BNR la regulamentul de creditare a persoanelor fizice, prin care sunt introduse restricții privind gradul maxim de îndatorare, au fost publicate. Documentul arată și în ce condiții băncile și instituțiile financiare nebancare vor putea acorda credite peste limitele impuse.

Limitarea gradului de îndatorare la creditele acordate populației va genera reducerea numărului de clienți eligibili cu venituri mici și/sau diminuarea sumelor acordate. Cel mai important impact va fi în piața creditelor de consum acordate de instituțiile financiare nebancare, unde volumele se vor reduce cu două cifre, conform analizei Profit.ro. Unul dintre actorii din piață se așteaptă ca măsura să ducă la dispariția unor IFN și ca marjele de profit să se comprime, în timp ce bancherii se feresc în discuția cu Profit.ro să vină cu estimări de impact. CALCULE - ce sume vor mai putea împrumuta românii.

Acțiunile International Personal Finance (IPF), cel mai mare angajator britanic în România, s-au depreciat puternic pe bursa londoneză joi, după ce grupul a avertizat că operațiunile din România și Polonia vor fi afectate negativ de noi regulamente privind îndatorarea persoanelor fizice și taxarea companiilor.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a votat astăzi, conform informațiilor Profit.ro, noul regulament privind impunerea unor grade maxime explicite de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice, o premieră după anul 2007. Măsura va afecta atât creditele ipotecare, cât și pe cele de consum. UPDATE ora 19.23 Informația a fost confirmată de BNR.