Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, discutat în prezent de Guvern, necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani pentru ANAF și cetățeni, însemnând pregătirea salariaților și a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare și explicare pentru cetățeni, a declarat joi fostul ministru pentru mediul de afaceri Florin Jianu, în cadrul unei conferințe organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Trebuie totodată asigurat un număr optim de consultanți fiscali și, în plus, este nevoie să se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puțin un an și jumătate din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii. În practică, mai mult ca sigur în primii doi-trei ani nu se va reuși o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă”, a spus Jianu, conform News.ro.
El avertizează că eliminarea reținerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului și vor fi în imposibilitatea plății acestuia.
”Amortizarea în primul an și jumătate ca urmare a creșterii numărului de salariați nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înființării de IMM-uri și noi locuri de muncă și fără lansarea unor proiecte ample de investiții și creșterea investițiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene”, a menționat Jianu.
În ceea ce privește menținerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune că este necesară posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menținerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scăderea impozitării pe forța de muncă și a reținerii la sursă a impozitului, ”care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoașterea regulilor și procedurilor de către toți contribuabilii, dar și creșterea veniturilor nete ale acestora, cu șase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice și sociale”.
Reprezentanții CNIPMMR spun că noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implică modificări de calcul și plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranșe - jumătate din suma datorată la data depunerii declarației de venit global și jumătate din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declarației de venit global.
În 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adică 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii și venit.
Potrivit programării bugetare cuprinse în ”Raportul privind situația macroeconomică pe 2017 și proiecția acesteia pentru 2018 – 2020“, în acest an, din impozitul pe salarii și venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.
”Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puțin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creștere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanți fiscali, adică 10.000 lei onorariu înmulțit cu 35.000 înmulțit cu 12 luni”, estimează reprezentanții consiliului pentru IMM-uri.
Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 și de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.
”Analizarea impactului reglementării raportat la consecințe bugetare trebuie să evidențieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum și a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puțini rezultate din cotele reduse de impozit, precum și costurile cu care va fi finanțat decalajul de încasare și de impozite”, mai arată CNIPMMR.
În forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui ”o sarcina administrativă suplimentară imensă”, rezultată din înregistrare, stabilire obligații, evidență, plată, compensare și control și o creștere foarte mare a cheltuielilor birocratice și administrative, estimează reprezentanții IMM-urilor.
Calculele CNIPMMR arată că va fi nevoie de ”4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluială cu salariile, spațiile și dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înființate pentru înregistrarea, evidența, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România”.
