Agenția anticorupție a statului Guyana investighează felul în care au fost semnate acordurile petroliere care au conferit drepturi de explorare în cea mai mare nouă regiune a lumii cu zăcăminte de țiței offshore de mare adâncime confirmate, inclusiv pe cele ai căror titulari sunt acum compania americană ExxonMobil și cea britanică Tullow Oil, transmite Bloomberg.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ancheta are o arie largă de interes și se află într-un "stadiu investigativ timpuriu", a declarat directorul Agenției de Recuperare a Activelor Statului din Guyana, Clive Thomas, într-un interviu acordat publicației americane în capitala Georgetown. Perimetrele offshore de hidrocarburi Stabroek, Kaietur și Canje, toate operate de gigantul american ExxonMobil,vor face obiectul investigației, ca și concesiunea Orinduik, operată de Tullow, a adăugat acesta.
Demersul Agenției pune pe poziții de conflict administrația actualului președinte al țării, David Granger, cu fostul guvern condus de Donald Ramotar, care a plecat de la putere în 2015. Exxon și Tullow nu au fost indicate ca ținte individuale ale anchetei și nici nu au fost acuzate de vreo infracțiune, iar atât actualul executiv, cât și opoziția, au declarat în repetate rânduri că susțin toate acordurile petroliere de concesiune.
"Cercetăm procedurile de emitere a licențelor, construim un caz. Investigăm modul în care perimetrele au fost alocate și deciziile care au fost luate în această privință", a declarat șeful instituției anticorupție din Guyana. ExxonMobil și Tullow au refuzat să comenteze asupra anchetei.
În România, ExxonMobil deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale de mare adâncime Neptun Deep, unde în 2012 a fost efectuată cea mai mare descoperire de hidrocarburi din sectorul românesc al Mării Negre. Nici americanii, care operează concesiunea, și nici partenerii lor români nu au luat încă decizia finală de investiție în dezvoltarea perimetrului.
Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să prelungească cu 15 ani acordul de concesiune semnat cu statul român. Ulterior, OUG nr. 114/2018, adoptată la finalul anului, a introdus plafonarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru populație și a majorat de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, contribuția bănească datorată ANRE.
Guyana a devenit una dintre cele mai "fierbinți" locații petroliere ale lumii după ce ExxonMobil a descoperit țiței în apele sale teritoriale în 2015, descoperire care a fost evaluată între timp la 5,5 miliarde de barili. Însă criticii, printre care se numără și fostul consilier pe energie al președintelui, Jan Mangal, susțin că perimetrele au fost concesionate prea ieftin și cu încălcarea procedurilor legale.
Bloomberg remarcă că Guyana s-a clasat pe locul 93 din 180 anul trecut în cadrul indicelui internațional de percepție a corupției alcătuit de Transparency International, la egalitate cu Kosovo și Gambia.
"Ne aflăm într-un stadiu de cercetări în care nu putem numi persoane. Însă avem suficiente indicii și probe care justifică continuarea investigației", a menționat Clive Thomas.
În primăvara anului trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat într-un raport public că, judecând după standardele internaționale, ExxonMobil a reușit să obțină termeni financiari extremi de favorabili în contractele sale petroliere cu Guyana și că micul stat sud-american ar trebui să își modifice legislația fiscală pentru a putea obține în viitor mai mulți bani din concesionarea resurselor sale de hidocarburi.
Potrivit acordului cu ExxonMobil, care este de tip "production sharing", americanii urmează să rețină inițial 75% din producție pentru recuperarea costurilor lor investiționale, restul de 25% urmând să fie împărțit în mod egal cu statul guyanez. Redevența a fost stabilită la 2% din valoarea producției brute, ceea ce, potrivit estimărilor FMI, face ca partea Guyanei să se ridice la 14,5% din totalul veniturilor inițiale care urmează să fie obținute din vânzarea țițeiului extras din apele sale teritoriale.
ExxonMobil estimează că producția va începe în 2020 și ar putea ajunge la 300.000 de barili pe zi în 2025.
Toate descoperirile de țiței de până acum ale ExxonMobil au fost făcute în perimetrul Stabroek, concesionat inițial în 1999 și renegociat ulterior în 2016. În același an, celor de la Tullow li s-a atribuit concesiunea Orinduik.
Una dintre țintele de interes ale anchetei agenției anticorupție implică alegerile din 2015, când perimetrele Canje și Kaietur au fost atribuite mai multor mici companii petroliere. ExxonMobil nu s-a numărat printre investitorii inițiali, însă a cumpărat participații la ambele concesiuni în anul următor și a devenit operator al acestora.
Canje și Kaietur au o suprafață cumulată de aproape 20.000 de kilometri pătrați, arie echivalentă cu 8700 de perimetre din sectorul american al Golfului Mexic. Drepturile de foraj în regiune au fost acordate în ultimele zile ale mandatului de președinte al lui Ramotar. La 9 zile după semnarea acordului petrolier de concesiune pentru perimetrul Kaietur, guvernul a anunțat că Exxon a descoperit țiței prin sonda Liza-1.
Timingul este semnificativ pentru că, odată cu această descoperire, Guyana a avansat de la statutul de regiune de frontieră de mare risc fără nici un succes de explorare în palmares la cel de cea mai dorită zonă petrolieră a lumii. Statul ar fi putut obține clauze financiare mai avantajoase pentru toate perimetrele concesionate dacă le-ar fi atribuit după descoperirea de țiței de la Liza-1 și nu înainte, a spus Jan Mangal pentru Bloomberg.
Fostul președinte Donald Ramotar a recunoscut că a avut unele indicii potrivit cărora forajul sondei Liza-1 urma să fie un succes de dinainte de anunțul public al descoperirii de țiței efectuate de către ExxonMobil. El spune că ar fi fost mai bine ca guvernul său să aștepte ca rezultatele explorării Exxon să fie integral dezvăluite și să semneze ulterior acordurile de concesiune, întrucât acest lucru ar fi întărit poziția de negociere a Guyanei.
"Privind în urmă, probabil nu am procedat bine", a admis Ramotar.
