Dezvoltarea imobiliară din România este marcată de dezechilibre profunde, de mizele mari din punct de vedere financiar puse în joc, de speculă, prețuri duse la limita suportabilității, reglementări privind exclusiv cantitatea, nu și calitatea locuirii, spune Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură si Urbanism din Cluj-Napoca.
“Există un dezechilibru total în ceea ce înseamnă dezvoltarea imobiliară în România în general și în Capitală în mod special, pentru că sunt mize mari. Aceste afaceri imobiliare sunt extraordinar de profitabile și asta le face extrem de speculative. Termenul de speculație imobiliară este real și nu are neapărat conotație negativă, deși în majoritatea cazurilor da: există speculă, care lasă loc și unor probleme de corupție, de încadrare a terenurilor în anumite reguli de construire care permit randamente mai mari. Se joacă foarte tare pentru că totul este pe bani”, a declarat Țigănaș la la Maratonul Imobiliar organizat de PROFIT NEWS TV.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul 123Credit.ro, Nordis, PAID România și Bucharest Real Estate Club (BREC)
Proiecte speculative și de calitate redusă au fost construite în toate orașele din România cu dezvoltare imobiliară intensă, astfel că dezvoltatorii au fixat prețurile la nivelul maxim pentru care există cerere.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
“Și atunci apare această problemă – unde sunt locuințele accesibile? Cine se ocupă de piața locuințelor accesibile, orientată către cei care nu au posibilitatea să cumpere? (...) Locuințele sociale sunt aproape inexistente, deși statul ar trebui să fie un mare investitor, iar administrațiile publice locale active. Piața este dezechilibrată și se duce către cei cu posibilități. Mulți oameni rămân pe dinafară sau fac mari sacrificii uriașe pentru a-și putea asigura locuința”, spune conf. dr. arhitect Șerban Țigănaș.
Una dintre consecințele acestei situații este o diminuare a calității arhitecturii, a spațiului urban în general, sub nivelul oferit de cartierele construite înainte de 1989.
Fără o presiune pe profit pentru dezvoltator, spațiile dintre clădiri erau atunci mult mai generoase, existau multe spații publice în apropierea blocurilor și dotările necesare.
“Acum nu este înțeleasă locuirea ca un complex de servicii care se petrec și în afara locuinței, cât de departe ești de stații de transport în comun, școli, parcuri etc
În general se costruiește foarte mult, orientat spre cantitate, profitând de incultura clientului sau cumpărătorului în ceea ce privește locuirea de calitate. Și se vinde de pe hârtie, adică se fac contracte pentru ceea ce nu există, ceea ce este foarte discutabil, mai ales că promisiunile nu se îndeplinesc în foarte multe cazuri”, descrie Țigănaș un alt fenomen care afectează negativ piața rezidențială din România.
Ca o soluție care să rezolve parțial problema, el propune ca reglementările să nu mai vizeze doar aspectele cantitative – cât poate construi un dezvoltator pe un anumit teren – ci și o anumită ordine a lucrărilor, în sensul ca mai întâi să fie dezvoltate străzile și întreaga infrastructură din zona respectivă și abia după aceea și locuințele, nu invers.
Țigănaș spune că programul de reabilitare termică a blocurilor este un eșec, pentru că doar a îmbrăcat în polistiren blocurile, fără o reabilitare profundă.
Mai mult, nici viitorul nu sună bine, pentru că marea majoritate a locuințelor, realizate în anii 60-70, vor avea nevoie cât de curând de un program masiv de reabilitare, și nu este clar dacă și cine se va putea ocupa de acesta, mai spune decanul Facultății de Arhitectură si Urbanism a Universității din Cluj-Napoca.
