Au demonstrat că este posibila decodarea nu doar a cuvintelor rostite sau a celor pe care cineva încearcă să le spună, ci și a cuvintelor gândite, fară intenția de a fi exprimate
Descoperirea ar putea transforma viața persoanelor cu dizabilități de vorbire, dar ridică și întrebări majore despre confidențialitatea minții umane.
Experimentul, parte a proiectului BrainGate2 de la UC Davis Health, a folosit electrozi implantați în cortexul motor – zona responsabilă de controlul vorbirii. Conectați la un computer și la un sistem de inteligență artificială, acești electrozi au permis recunoașterea a circa 6.000 de cuvinte cu o acuratețe de peste 97%. În unele cazuri, sistemul a reușit să redea vocea pacientului pe baza unor înregistrări anterioare bolii.
Noutatea actualului studiu constă în faptul că algoritmii au reușit să interpreteze și vorbirea interioară – cuvinte sau propoziții gândite, fără intenția de a fi rostite. După antrenament, computerul a putut chiar să decodeze propoziții întregi. Aceasta performanță ar putea ajuta pacienți care obosesc încercând să vorbească, însă ridică dileme etice legate de intimitatea gândurilor.
Pentru a proteja confidentialitatea, cercetătorii au propus soluții precum activarea decodării doar după o „parola mentala”, de exemplu fraza „Chitty Chitty Bang Bang”, care a fost recunoscută cu o acuratețe de aproape 99%.
Deși tehnologia este încă în faza experimentală, rezultatele sugerează că decodarea gândurilor ar putea deveni realitate în viitorul apropiat. În același timp, succesul deschide o dezbatere esențială despre limitele etice și siguranță utilizării interfețelor creier-computer.
