Recomandarea figurează în studiul de adecvanță comandat de Transelectrica și realizat de Tractebel Engineering din grupul Engie, în primul rând pentru ca autoritățile statului român să convingă Comisia Europeană să amâne termenele de închidere a unor termocentrale pe lignit.
Termenul tehnic ″adecvanță″ înseamnă "capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat".
″Pe baza rezultatelor obținute, scenariul recomandat a fi avut în vedere ca scenariu țintă pentru orizontul 2035, atât din perspectiva adecvanței sistemului, cât și a viabilității economice agregate, este scenariul SA4, care include ipoteze strategice de dezvoltare a capacităților de generare, și anume dezvoltarea completă a capacităților nucleare planificate (unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă și reactoarele modulare mici – SMR) și realizarea noii capacități CCGT Turceni de 460 MW. Integrarea acestor capacități contribuie la stabilitatea producției de bază și la menținerea unui nivel adecvat de siguranță în alimentare″, se arată în documentul analizat de Profit.ro.
Pe de altă parte, scenariul central de referință (SCR) pentru anul 2035, elaborat de studiu, prevede că niciunul dintre cele 2 proiecte nucleare (Cernavodă 3-4 și SMR Doicești) nu va fi finalizat până în anul respectiv, menționându-se ″întârzierea punerii în funcțiune a grupurilor noi în centralele nucleare (grupurile 3 și 4 la CNE Cernavodă și centrala cu reactoare modulare mici)″.
Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, care este și ministru interimar al Energiei, a declarat în mai multe rânduri, în ultimele câteva luni, că sunt mari probleme de fezabilitate cu proiectul SMR de la Doicești și că România ar trebui să se concentreze pe cel care vizează reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Proiectul similar din SUA al americanilor a eșuat în 2023 tocmai din cauza escaladării vertiginoase a costurilor.
Cât privește proiectul de centrală pe gaze de la Turceni, luna viitoare este așteptată atribuirea contractului de execuție, la licitație primindu-se o singură ofertă.
Totuși, din studiul de adecvanță a reieșit că, în orizontul anului 2035, producție de energie pe gaze riscă să nu mai fie rentabilă și să aibă nevoie de subvenționare pentru a continua să funcționeze.
″În ceea ce privește capacitățile pe gaz, analiza evidențiază menținerea unui deficit de venit necesar atingerii pragului de viabilitate economică. În acest context, a fost analizată necesitatea implementării unui mecanism de remunerare a capacității pentru aceste unități, astfel încât acestea să poată contribui la menținerea adecvanței sistemului″, scrie în document, în care se precizează că estimarea costurilor asociate unui astfel de mecanism și dimensionarea necesarului de sprijin pentru capacitățile pe gaz a fi avute în vedere la etapa 2035 sunt confidențiale.
Și producția de energie regenerabilă se confruntă cu același risc, de a nu-și mai putea acoperi costurile din veniturile obținute.
″Creșterea semnificativă a capacităților regenerabile conduce la extinderea fenomenului de missing money, acesta manifestându-se nu doar la nivelul noilor capacități fotovoltaice și pe gaz, ci și la nivelul noilor capacități eoliene. Creșterea ponderii producției din surse regenerabile determină scăderea prețurilor în perioadele cu producție ridicată și comprimarea veniturilor, afectând viabilitatea economică a investițiilor.
Pentru limitarea acestui efect, a fost analizată utilizarea unor sisteme suplimentare de stocare a energiei electrice pentru valorificarea energiei regenerabile neutilizate. Analiza a vizat atât producția fotovoltaică, cât și producția eoliană, fiind considerată o valorificare parțială a energiei excedentare, astfel încât nivelul energiei nevalorificate (spilled energy) să fie menținut în jurul valorii de aproximativ 12%. Rezultatele indică necesitatea instalării unui volum suplimentar de capacități de stocare, care conduce la un necesar total de aproximativ 4.800 MW/18.400 MWh, cu circa 1.500 MW/6.000 MWh peste necesarul estimat pentru orizontul 2030. (...)
În ansamblu, scenariul SA4 este considerat scenariul țintă pentru perspectiva 2035, întrucât asigură un echilibru între adecvanța sistemului și viabilitatea economică agregată a mixului de capacități, în condițiile unei creșteri accelerate a ponderii surselor regenerabile și ale necesității dezvoltării capacităților de stocare și a mecanismelor de sprijin pentru investițiile esențiale″, notează studiul de adecvanță.
