Industria nutriției se afla într-o continuă transformare, cu descoperiri și reinterpretări care schimbă constant perspectiva asupra conceptului de alimentație sănătoasă.
Dacă până nu demult termenul de superaliment (superfood) era asociat în special cu verdețurile, fructele de pădure și nucile, un pretendent bizar își face loc în aceasta categorie exclusivistă: laptele de gândac.
În 2016, o echipa de cercetători a publicat în Journal of the International Union of Crystallography un studiu detaliat care a analizat laptele produs de Diploptera punctata.
Este unicul gândac cunoscut care naște pui vii și care produce un lichid gălbui, cu rol nutritiv, pentru a-și hrăni puii în dezvoltare. Studiul a relevat că acest lichid conține o cantitate impresionanta de proteine, aminoacizi esențiali, grăsimi și zaharuri. În plus, are o valoare calorică de 232 kcal la 100 de grame, adică de peste trei ori mai mare decât cea a laptelui de vacă, care are aproximativ 66 kcal/100 grame. Chiar și laptele de bivoliță, considerat anterior cel mai caloric lapte de origine animală, rămâne în urmă, cu doar 110 kcal/100 g.
Laptele de gândac nu este, însă, un lichid obișnuit. Nu poate fi muls și nici colectat în mod convențional. Este vorba despre un fluid gălbui cu consistență cristalină care se formează în interiorul intestinului femelei de Diploptera punctata, după ce aceasta a născut.
Gândacul, originar din zona Pacificului, este o specie vivipară, adică aduce pe lume pui vii, spre deosebire de majoritatea insectelor care depun ouă. Pentru a colecta acest lichid, cercetătorii sunt nevoiți să sacrifice femelele și să extragă cristalele din intestinul lor. Același procedeu presupune, de asemenea, sacrificarea embrionilor.
Cristalele de lapte se formează în stomacul puilor și conțin nutrienți cu eliberare lentă. Unul dintre autorii studiului spunea că acest lapte funcționează că un „aliment eliberat în timp”, perfect pentru situații în care este nevoie de o sursă constantă și densă de energie și nutrienți.
Laptele de gândac sună promițător că un superaliment, dar momentan nu poate fi produs la scară largă.
Deși potențialul nutritiv al laptelui de gândac este considerabil, nu este momentan un produs pregătit să ajungă pe rafturile supermarketurilor. În prezent, extragerea a doar 100 ml de lapte necesită sacrificarea a aproximativ 1.000 de gândaci, ceea ce face procesul complet nepractic pentru o producție de masă. În plus, păstrarea și conservarea acestui lichid sunt dificile, iar metodele actuale nu permit o industrializare eficientă.
Mai mult, Comisia Europeană a respins, în 2023, comercializarea laptelui de gândac pe piața Uniunii Europene. Chiar daca unele studii susțin că ar putea fi o alternativă alimentară sustenabilă, lipsa unor studii pe termen lung privind siguranța consumului uman, împreună cu problemele de ordin etic și moral, au determinat autoritățile să tragă linia roșie în acest sens. Chiar dacă insectele nu sunt percepute la fel ca alte animale, amploarea sacrificiului ridica probleme în comunitățile preocupate de bunăstarea animalelor și de sustenabilitatea practicilor alimentare.
Compoziția laptelui de gândac este, într-adevăr, impresionantă: 45% proteine, 25% carbohidrați, între 16 și 22% grăsimi și 5% aminoacizi esențiali.
În plus, conține acizi grași nesaturați precum acidul oleic și acidul linoleic, substanțe pe care organismul uman nu le poate produce singur și care joacă un rol esențial în regenerarea celulara și în funcționarea sistemului nervos.
Laptele este, de asemenea, intens glicozilat, o caracteristica ce contribuie la creșterea nivelului de energie și la reținerea nutrienților în forma cristalina. Acest aspect este deosebit de important, deoarece, în multe alte tipuri de alimente, procesarea poate duce la pierderea unor substanțe nutritive. În cazul laptelui de gândac, structura cristalina pare să păstreze toate beneficiile, chiar și după extragere.
Laptele de gândac nu conține lactoza, dar conține multe calorii.
Un alt argument în favoarea acestui aliment neobișnuit este faptul că nu conține lactoză, ceea ce îl transformă într-o alternativă posibilă pentru persoanele cu intoleranță la acest zahăr natural din laptele convențional.
O singură ceașcă de lapte de gândac poate conține până la 700 de calorii, ceea ce înseamnă că, în ciuda beneficiilor nutriționale, consumul excesiv ar putea duce la creștere în greutate. Acesta este și motivul pentru care nutriționiștii atrag atenția că, la fel ca în cazul tuturor superalimentelor, laptele de gândac ar trebui să completeze o dieta echilibrată, nu să o înlocuiască. Chiar și cele mai dense și bogate surse de nutrienți pot avea efecte nedorite daca sunt consumate în exces sau în afara unui context alimentar sănătos.
Deși laptele de gândac nu este încă disponibil comercial, unele companii au început să exploreze posibilități colaterale. În Africa de Sud, firma Gourmet Grubb a creat înghețată din insecte, folosind un tip de „lapte alternativ” provenit inclusiv de la gândaci.
Produsul a fost promovat că fiind prietenos cu mediul înconjurător și o varianta ecologica față de produsele lactate convenționale. Totuși, este important de precizat că nu este vorba despre laptele cristalizat de Diploptera punctata, ci despre alte variante, mai ușor de produs.
