Schimbări legislative pentru firme

Bonificația de 3% din impozitul datorat de microîntreprinderi și firme plătitoare de impozit pe profit, introdusă anul trecut pentru firmele bun-platnice în contextul amnistiei fiscale acordate contribuabililor cu datorii, ar putea aplicată din punct de vedere tehnic chiar de luna aceasta sau eventual din ianuarie, potrivit informațiilor Profit.ro.

Bonificația de 3% din impozitul pe profitul firmelor sau pe venitul microîntreprinderilor, introdusă anul trecut pentru firmele bun-platnice în contextul amnistiei fiscale acordate contribuabililor cu datorii, va putea fi anulată sau diminuată în cazurile în care ANAF emite decizii de impunere după controale la firmele în cauză, potrivit unui proiect pregătit de către Ministerul Finanțelor. Guvernul este restant la acordarea bonificației, care trebuia calculată și aplicată firmelor începând din iunie (după depunerea situațiilor anuale și plata taxelor aferente).

Autoriitățile locale vor putea recurge la o procedură a concordatului de prevenire a situației de criză financiară și insolvență atunci când se află în dificultate și vor putea evita astfel executările silite pentru datorii neachitate sau obligații nerespectate, conform unui proiect legislativ inițiat de PSD.

Draftul celei de-a doua rectificări a bugetului de stat pe anul acesta stipulează abrogarea prevederilor cu privire la alocări de sume ministerelor Muncii și Energiei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze în vederea acoperirea costurilor plafonării prețurilor finale la consumatori, atât din legea bugetară inițială pe 2025, adoptată în februarie, cât și de la prima rectificare, aprobată în prima zi a lunii trecute.

”Catalogul firmelor”, care urma să fie întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și care inițial obliga toate firmele să fie înscrise, în schimbul unei taxe, a fost eliminat complet din textul unui proiect legislativ, adoptat acum de Parlament, prin votul final al Camarei Deputaților.

Parlamentul a rectificat abia acum o lege - adoptată la începutul anului 2023 tot în Parlament - prin care pot fi tăiate despăgubirile pentru porcii afectați de pesta porcină africană și uciși, la dispoziția autorităților, tocmai în cazul fermierilor care efectuează tratamente sau acțiuni medicale cu ajutorul medicului veterinar.

Diferitele forme de încălcare a sancțiunilor economice internaționale impuse de Uniunea Europeană (UE) devin infracțiuni în România și vor fi investigate de DIICOT, pedepsele mergând până la 12 ani de închisoare sau sute de mii de lei pe zi amendă penală, potrivit proiectului de lege adoptat astăzi de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.

Unitățile de primiri urgențe (UPU) și compartimentele de primiri urgențe (CPU) din cadrul spitalelor de urgență vor putea beneficia, la cerere, de pază cu efective de jandarmi, contra cost, prevede un proiect analizat de Profit.ro.

Taxarea emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transportului, prin intermediul deja celebrelor certificate CO2 tranzacționabile (ETS2), de natură să scumpească gazele naturale și alți combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, precum și carburanții auto, se va aplica în România din 2028, deși un amendament venit de la Ministerul Energiei a transpus norma UE în domeniu în legislația națională românească cu aplicare din 2031, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Dacă administratorul unei societăți cu răspundere limitată (SRL), care are și calitatea de asociat unic sau de asociat majoritar, a decedat, iar dezbaterea succesiunii după acesta nu s-a finalizat în termen de 30 de zile de la survenirea decesului, orice persoană cu vocație succesorală se va putea adresa instanței de judecată competente în vederea numirii unui administrator temporar, cu stabilirea remunerației din patrimoniul societății.

Controversatul proiect de lege care impune firmelor noi obligații, cum ar fi ca un avocat sau un notar să ateste hotărârile luate în AGA firmelor cu afaceri de peste 400.000 de lei, a fost respins de către plenul Senatului. Proiectul a generat controverse ample, fiind criticat de către mediul privat pentru ceea ce pare a fi impunerea unui cost pentru firme și introducerea unor beneficii nejustificate pentru avocați și notari.

Ponderea de participare a sportivilor de performanță români la competițiile sportive naționale oficiale nu va fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanți, pentru fiecare echipă, conform unui proiect legislativ inițiat de AUR, dar votat de majoritatea parlamentară.

Amenajările piscicole și terenurile aferente, din proprietatea privată a statului, vor putea fi vândute doar în condițiile în care noii proprietari au desfășurat activități de acvacultură în ultimii 5 ani și mențin activitatea de acvacultură pe domeniul achiziționat de la stat cel puțin 25 de ani.

Parlamentul, prin votul final al deputaților, a votat eliminarea derogării de la Legea construcțiilor pentru amplasarea de panouri fotovoltaice pe suprafețele amenajărilor piscicole aflate în proprietatea statului.

Limita de contracte de internship permise pentru firme sau organizații va crește de la 5% la cel mult 10% din numărul total al salariaţilor, iar internii vor avea dreptul la un număr de zile de odihnă plătite, conform unui proiect legislativ adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.

Parlamentul, prin votul final al deputaților, a adoptat proiectul de lege care modifică funcționarea Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA) și vizează eliminarea plafonului actual de 500.000 lei în cazul creditorilor de asigurare ale căror prejudicii rezultă în baza contractelor de asigurare de tip RCA.

În ciuda acordului dintre patronate și sindicate de la Consiliul Național Tripartit, care stabiliseră o majorare de aproape 10 lei, valoarea maximă a tichetului de masă va crește cu mai puțin de 5 lei, de la 40,18 lei la 45 lei pe zi, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. Surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că majorarea cu doar 5 lei s-a făcut la solicitarea Guvernului, mai exact a premierului Ilie Bolojan, respectiv după un calcul al Ministerului Finanțelor.