De ce vrem pisici ca animale de companie, de fapt.
Arheologi au elucidat misterul vechi de mii de ani. Temple dedicate zeiței egiptene Bastet au fost descoperite în jurul unor vaste terenuri agricole antice.
Pisicile au devenit tovarășii oamenilor, cel mai probabil, ca urmare a sacrificiilor ritualice în masă ale acestor feline pufoase în Egiptul antic, sugerează două studii recente.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Egiptul antic este cunoscut ca leagănul civilizației umane, unde domesticirea și venerarea pisicilor erau fenomene comune.
Numeroase rămășițe de pisici mumificate, precum și zeități ca Bastet, indică faptul că aceste animale trăiau alături de oameni în acea regiune. Totuși, circumstanțele exacte în care pisicile au devenit animale de companie nu erau cunoscute.
De ce vrem pisici ca animale de companie
Apoi, în 2001, cercetătorii au făcut o descoperire importantă: un mormânt vechi de 9.500 de ani în Cipru, care conținea rămășițele unui om și ale unei feline, sugerând că domesticirea pisicilor ar fi început pe insula mediteraneană.
Oamenii de știință au teoretizat că pisicile din Cipru ar fi urmat primii agricultori și, treptat, s-ar fi obișnuit să trăiască alături de oameni, de-a lungul mileniilor.
Acum însă, două studii genetice, aflate încă în etapa de preevaluare, contrazic această teorie. Ele concluzionează că animalul descoperit în Cipru era de fapt o pisică sălbatică europeană, nu o pisică domestică.
Această concluzie readuce Egiptul în centrul atenției ca posibil loc de origine al domesticirii pisicilor, datat de cercetători în urmă cu aproximativ 3.000 de ani.
„Demonstrăm că pisicile domestice nu s-au răspândit în Europa odată cu fermierii neolitici, așa cum se credea anterior”, scriu autorii studiului.
Pisicile sălbatice, sacrificate în ritualuri religioase?
În schimb, oamenii de știință suspectează că pisicile sălbatice au fost mai întâi sacrificate în masă în ritualuri religioase dedicate zeiței Bastet, înainte de a fi îmblânzite ca animale de companie.
Arheologii spun că zeița egipteană a protecției, plăcerii și sănătății era inițial reprezentată cu un cap de leoaică. Începând cu mileniul I î.Hr., a început să fie înfățișată cu un cap de pisică.
„Această transformare a coincis cu apariția sacrificiilor de pisici, în care milioane de pisici – atât sălbatice cât și crescute special – erau mumificate ca ofrande pentru zeiță”, notează cercetătorii.
Săpăturile au arătat, de asemenea, că templele și sanctuarele dedicate zeiței Bastet sunt amplasate în jurul unor întinse terenuri agricole antice.
Aceste zone fertile atrăgeau în mod natural un număr mare de rozătoare și, implicit, de prădători naturali – pisicile sălbatice.
„Această coexistență a oferit contextul unei relații tot mai strânse între oameni și pisici, legătură motivată și de noul lor statut divin”, explică cercetătorii.
Egiptenii antici au început să țină pisicile în casă
În cele din urmă, egiptenii antici au început probabil să primească pisicile în casele lor, tratându-le ca pe niște adorabile animale de companie.
Domesticirea și răspândirea animalelor influențate de culturi religioase nu este un fenomen izolat.
De exemplu, cercetări anterioare au arătat că răspândirea cerbului lopătar este legată de zeița greacă Artemis, iar cea a găinilor de cultul zeului Mithra.
În același mod, cultul zeiței Bastet ar fi putut contribui la răspândirea pisicilor, spun cercetătorii.
„Rezultatele noastre oferă un nou cadru interpretativ privind originea geografică a pisicilor domestice, sugerând un proces de domesticire mai larg și mai complex, care ar fi implicat mai multe regiuni și culturi din Africa de Nord”, adaugă aceștia.
Cercetătorii cer continuarea studiilor pentru a identifica sursa originală a populațiilor de pisici domestice din zilele noastre, potrivit independent.co.uk.
