Statul vrea mai mulți bani din exploatarea resurselor românești de țiței și gaze, în timp ce companiile petroliere cer regim fiscal predictibil și stabil, pentru a-și putea permite să investească pe termen lung în majorarea producției. E nevoie de bani la buget din dividendele celor mai profitabile companii de stat, dar profiturile se obțin din investiții administrate de manageri profesioniști, independenți, neaserviți politic. Consumatorii de energie și gaze naturale vor calitate, constanță și securitate a alimentării, dar asta presupune investiții în rețelele de distribuție, care trebuie recuperate prin majorarea tarifelor. Punctul de echilibru este greu de găsit, fiecare din părțile implicate își protejează, firesc, interesele, Profit Energy.forum creând însă premisele unor soluții.
Conferința a fost organizată cu sprijinul OMV Petrom și Hidroelectrica, cărora le mulțumim pentru participare.
Forumul a debutat sub impresia recentelor evenimente din weekend, când un val de atacuri cibernetice a vizat aproape 100 de țări, exploatând un defect dezvăluit în documente divulgate de la Agenția Națională americană pentru Securitate (NSA). "Riscul cel mai mare pentru securitatea energetică a țării este cel cibernetic. În zona IT, ar trebui să se impună măsuri mai stricte, legislația ar trebui înăsprită astfel încât companiile care gestionează infrastructuri critice să fie obligate să facă audituri de securitate, precum cele din sistemul bancar", a declarat Răzvan Nicolescu, Energy & Resources Industry Leader Deloitte România, fost ministru al Energiei.
Discuțiile au revenit însă repede în actualitatea românească cea mai presantă. Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) a confirmat informațiile transmise anterior de Profit.ro declarând că redevențele pe producția de petrol și gaze vor fi calculate la un preț de referință real, reprezentând o medie ponderată a tranzacțiilor curente de pe piață. Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vcnzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.
Tot Sorin Gal a evocat posibilitatea de a se aplica gazelor provenite din import aceeași suprataxare, de 60% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementare, ca și producției interne de gaze. Fapt care ar anula dezavantajul competitiv al producătorilor români, dar s-ar reflecta și în facturile consumatorilor finali.
La rândul său, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România, a declarat că sunt semnale că autoritățile intenționează să prelungească pe termen nedeterminat aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze din dereglementarea prețurilor în acest sector și chiar să majoreze cota de impunere la 70-80%.
"Afirmațiile care mai apar în mediul public potrivit cărora producătorii de țiței și gaze din România obțin profituri prea mari și plătesc taxe prea mici constituie "fake news" (știri false), câștigul total al Guvernului român de pe urma industriei de hidrocarburi este printre cele mai mari din Europa, în condițiile în care costurile de operare în România sunt foarte mari. Autoritățile romanești au acționat anticiclic, alte state au redus fiscalitatea pe petrol și gaze odată cu reducerea prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale", a spus, în replică parcă la veștile proaste pentru industrie din zona fiscală, președintele ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.
Iar cum înăsprirea fiscalității se reflectă în prețuri mai mari pentru clienți, Florin Tobescu, șef de serviciu la Direcția Relații Internaționale a ANRE, a precizat că, "deși Autoritatea este preocupată permanent de protecția consumatorului vizavi de prețuri, există și o responsabilitate a Guvernului, de protecție socială, și nu poate substitui reglementatorul din energie lipsa unor măsuri de asemenea natură din legislația primară".
Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică (AFER) și director general CEZ Trade, a făcut o trecere în revistă a urmărilor crizei din ianuarie de pe piața de electricitate. "Cei care au suferit cel mai mult sunt furnizorii, pierderile situându-se la un nivel de100 de milioane de euro, probabil chiar mai mari. Cinci furnizori au în intrat în insolvență, iar alți 2-3 au probleme, din cauza situației din iarnă. Competiția mare între furnizori pentru a ajunge la consumatorii finali duce la niște marje mici, uneori la limita suportabilității", a arătat Lungu.
Concurență mai mare se anunță și în sectorul de distribuție retail de carburanți. Compania Rottco, care a lansat anul trecut proiectul unei rețele de stații de carburanți cu benzinarii independenți din România, vrea să-și extindă portofoliul la 100 de benzinării până la sfârșitul acestui an, de la 60 în prezent, a declarat, la Profit Energy.forum, proprietarul și șeful Rottco, Paul Pop.
Pe de altă, marele producător Hidroelectrica se pregătește de listarea la Bursă cu 2,2 miliarde de lei în conturi și gata să contribuie și prin asta la bugetul de stat. "Listarea Hidroelectrica este necesară, cu cât mai repede, cu atât mai bine, nu pentru că Hidroelectrica are nevoie de bani, ci pentru creșterea actului de securizare a actului managerial, care să funcționeze numai pe principii de eficiență economică. Banii care vor veni din această listare ar fi foarte utili statului", a declarat președintele directoratului Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru.
Unul dintre cei care așteaptă cu sufletul la gură listarea este Dumitru Beze, președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital. "Este o diferență extraordinar de mare, în cadrul Ministerului Energiei și în cadrul statului, între societățile românești listate și cele nelistate. Nu știu dacă vă puteți imagina cât de mare este această diferență. Pe lângă faptul că statul este un prost administrator. Lucrurile se întâmplă cu totul altfel atunci când ai o mie, două, trei mii de acționari care vor să facă profit și care vor avea inițiative și vor pune presiune în legătură cu orice chestiune și problemă care ține de companie. Statul trebuie să înțeleagă că această transparentizare adusă de listarea la bursă este în primul rând benefică pentru el", a fost de părere Beze.
O altă companie de stat listată, Transgaz, speră să mai prindă bani europeni pentru marile sale proiecte strategice de investiții. Potrivit lui Ciprian Alic, directorul Departamentului Accesare Fonduri Europene și Relații Internaționale al companiei, proiectul conductei Tuzla-Podișor, investiție estimată la peste 278 milioane euro, care ar urma să facă legătura pe țărm dintre perimetrele offshore de gaze naturale din Marea Neagră și sistemul național de transport, ar putea beneficia de cofinanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
În domeniul distribuției de gaze și electricitate, directorul general al Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu, a anunțat că lucrează alături de ANRE la un studiu privind starea tehnică a rețelelor de distribuție, scopul demersului fiind recunoașterea de către Autoritate a costurilor cu investițiile în evaluarea tarifelor de distribuție.
Direct interesat de rezultatele studiului, Petru Rușeț, Country Divisions Lead Energy Management, Power&Gas, Wind Power Siemens România, a declarat că investițiile în domeniu ar trebui să devină mai predictibile și că semnalele dinspre ANRE cu privire la controlul investițiilor în transportul și distribuția de energie electrică și al modului în care operatorii din domeniu își alocă cheltuielile de capital pot ajuta prezența în România a unei companii precum Siemens.
Corneliu Bodea, patron și CEO al grupului Adrem, totodată președinte al Asociației Centrul Român al Energiei, a amintit că securitatea termică costă. El a arătat că localități întregi se debranșează de la sistemele termice centralizate și adoptă încălzirea pe bază de centrale individuale de apartament pe gaz, ceea ce pune mare presiune pe infrastructura de distribuție a gazelor naturale și îi obligă pe distribuitori la investiții importante în rețele, pentru a asigura capacitate suplimentară. Acest lucru se va reflecta în tarifele de distribuție și va duce la scumpirea gazelor.
Concluzia tuturor celor prezenți a fost că evenimentul organizat de Profit.ro a reușit să ajute la formularea limpede, deschisă și fără menajamente a problemelor cu care se confruntă industria energetică românească și a pozițiilor părților interesate, creând premisele găsirii unor soluții în perioada următoare.
