În practică, însă, durata efectivă așteptată poate depăși 5-6 ani, ceea ce blochează accesul la cetățenia română pentru sute de mii de basarabeni.
Legea nr. 14/2025, intrată în vigoare pe 15 martie 2025, se aplică inclusiv dosarelor depuse anterior, generând proteste și numeroase contestări.
Tribunalul București a decis, în 6 august 2025, să trimită o întrebare preliminară către CJUE, solicitând clarificări privind compatibilitatea acestei extinderi retroactive cu drepturile fundamentale garantate de Uniunea Europeană.
Reclamanții invocă încălcarea principiului încrederii legitime și a dreptului la o cale de atac efectivă, subliniind că schimbarea regulilor „în timpul jocului” le afectează șansele reale de a deveni cetățeni români și, implicit, cetățeni ai Uniunii Europene.
Cazul a pornit de la o plângere formulată de un cetățean din Republica Moldova, care a contestat în instanță prelungirea retroactivă a termenului de soluționare a cererii sale. Judecătorii români au considerat necesară implicarea CJUE pentru a stabili dacă legislația națională face imposibilă sau nerezonabil de dificilă dobândirea cetățeniei și dacă măsura este proporțională cu scopul invocat de autorități.
Printre argumente, au fost invocate hotărârile anterioare Rottmann și Tjebbes, care stabilesc limite privind modificările legislative ce afectează cetățenia.
Deocamdată, CJUE nu s-a pronunțat, cauza aflându-se într-o fază incipientă.
Totuși, sesizarea instanței europene pune presiune asupra autorităților de la București, care ar putea fi obligate să ajusteze legislația dacă aceasta va fi declarată incompatibilă cu dreptul european.
În paralel, Legea cetățeniei nr. 14/2025 este contestată și în România, inclusiv la Curtea Constituțională, unde se ridică probleme legate de proporționalitatea termenelor și de noile condiții impuse solicitanților.
Până la o decizie finală, însă, legea rămâne în vigoare și produce efecte directe asupra a zeci de mii de dosare.
Un material Legal Marketing
