Participanții la prima ediție inaugurală a Conferinței Naționale de Dreptul Inteligenței Artificialeinițiată de Universitatea Ecologică din București (UEB) și organizată în parteneriat cu Editura „Universul Juridic”, cu implicarea reprezentaților entităților academice și profesionale interesate, desfășurată la București, astăzi 30 septembrie 2025,
Dezbătând, prin intervențiile prezentate și opiniile exprimate, tema: AI Act. Cadru juridic european și model mondial de reglementare a Inteligenței Artificiale, implicațiile sale pentru dreptul român și evoluția generală europeană și internațională a răspunsului juridic la provocările noilor tehnologii, în contextul revoluției civilizaționale aferente,
Având în vedere că:
• Trăim o epocă de răscruce, poate chiar de ruptură, pe care trebuie să o înțelegem și să o tratăm ca atare. În numai trei ani, inteligența artificială generativă ne-a bulversat certitudinile și obișnuințele; ceea ce ne apăreau ca aparținând fantasticului tehnologic este pe cale de a deveni o realitate: colaborăm cu IA pentru a scrie, a crea imagini și video, a structura idei, a interacționa și chiar în a lua decizii. Inteligența artificială nu mai e un simplu ajutor, o unealtă , ea devine o forță activă, care fasonează modul în care gândim, producem, comunicăm și inovăm. Dar nu suntem decât la începutul unei transformări încă și mai profunde și mai generale; am intrat deja în era IA agentice, acele sisteme capabile să planifice, să-și stabilească propriile obiective, să execute sarcini complexe cu o intervenție umană minimă și să interacționeze în mod autonom. O asemenea creștere în putere a aplicațiilor de inteligență artificială, trecerea de la simple instrumente la entități operante în autonomie, ridică însă o problemă fundamentală: când și cu ce consecințe vor depăși pragul la care nu se vor mulțumi la a asista și a augmenta, ci vor începe să înlocuiască?
Dincolo de speculații, scenarii, deznădejdi și speranțe, este cert că față de asemenea transformări trebuie să ne pregătim spre a le deveni actori competenți și responsabili, ceea ce impune a reflecta asupra lor și a consecințelor sociale, culturale și economice pe care le produc;
• Noile tehnologii rescriu deja termenii competitivității economico-sociale mondiale și redefinesc reperele concurenței geostrategice, structurând lumea în noi poli de putere tehnologică. Statele, în mod individual sau în cooperare, își stabilesc strategii și priorități spre a se angaja și păși pe noul drum al devenirii durabile, tot mai conștiente de mizele aflate în joc și că așa se trasează perspectivele viitorului. La rândul său, reglementarea inteligenței artificiale reflectă o atare repoziționare față de ineditele orizonturi ale dezvoltării; între abordarea protectoare a Europei, pragmatismul american, ambiția chineză și inițiativele emergente din diferite alte regiuni se conturează și orientează evoluții hotărâtoare pentru destinul omenirii, popoarelor și indivizilor, comun și al fiecăruia.
În atari condiții și având în vedere asemenea considerente, astăzi trebuie să inițiem, să dezvoltăm și să aplicăm viziuni și politici publice orientate ferm spre această nouă lume, altfel riscând a rămâne în afara mersului ineluctabil al istoriei, simplu obiect și deloc subiect al marii transformări tehnologice;
Constatând că, în România, problematica noilor tehnologii în frunte cu Inteligența Artificială rămâne o preocupare publică marginală, de simplu reflex european și formal; că Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027 (aprobată prin H.G. nr. 832/2024 din 11 iulie 2024), prin însuși contextul de elaborare și reperele avute în vedere, e deja caducă; evoluțiile rapide înregistrate la nivel european și național; insuficiența și inadecvarea unei reacții mediate unional-europene în materie și imperativul uneia adaptate, de amenajare a transpunerii dimensiunii europene, precum și de adecvare și adaptare la realitățile și prioritățile proprii, interne; necesitatea racordării la realități ineluctabile,
Înțeleg să adopte și să promoveze următorul
APEL la:
1. Înscrierea implicațiilor economico-sociale și științifico-culturale ale noii revoluții tehnologice, inclusiv a celei reprezentate de IA, printre preocupările prioritare permanente și definitorii ale autorităților publice, entităților universitare și de cercetare și ale societății civile și exprimarea lor corespunzătoare în viziunea și măsurile de dezvoltare a țării;
2. Elaborarea și adoptarea unei noi strategii naționale în domeniu, cu consultarea tuturor factorilor interesați și prin reflectarea realităților și intereselor proprii în materie, adecvată, susținută și eficientă, conectată demersurilor european și internațional pertinente;
3. Acordarea atenției necesare dimensiunii sale juridice, de încadrare și reglementare a acțiunilor aferente, în consonanță cu dreptul IA european, internațional și comparat și potrivit tradițiilor proprii și condițiilor interne;
4. Inițierea și promovarea unei formări permanente, generale și specializate prin identificarea unor socluri comune și declinări specializate în domeniul inteligenței artificiale, cu caracter sistematic, așa încât educația și învățământul să devină un instrument principal în receptarea și implementarea exigențelor unei revoluții științifico-tehnologice;
5. Mobilizarea resurselor de creație și cercetare tehnico-științifică naționale și alocarea sprijinului necesar implicării active în promovarea progresului aferent, receptării datelor sale și implementării aplicațiilor avansate, pe măsura mizelor și provocărilor în cauză.
Adoptat la București, Casa Ecologiei, astăzi 30 septembrie 2025
Un material Legal Marketing
