Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, pe care nu o mai găsește în ultimii ani în aproape nicio zonă din lume, iar companiilor le este dificil să se adapteze la schimbările făcute din mers – capitol la care România excelează.
În acest context, în cadrul emisiunii „Legile Afacerilor”, difuzate la Prima News, moderatorul Andrei CRISTEA, CEO & Founder Lion House, a discutat cu Radu BOANȚĂ, Managing Partner Boanță, Gîdei și Asociații, despre principalele riscuri pentru firmele care intenționează să investească în România, dar și despre vulnerabilitățile legislative ce pot afecta proiectele strategice, despre industriile locale cele mai interesante pentru investitorii străini și despre cât de mature sau de pregătite să fie listate pe burse, chiar internaționale, sunt companiile autohtone.
Opiniile invitatului emisiunii au greutate cu atât mai mult cu cât Boanță, Gîdei și Asociații este parteneră în rețeaua regională CEE Attorneys, dar și în rețeaua globală Interlegal, cu birouri de avocatură și în afara Europei, în SUA, Brazilia ș.a., iar Radu BOANȚĂ are experiență vastă în domeniul investițiilor și al dreptului fiscal.
Prin analiza acestor teme, emisiunea „Legile Afacerilor” își propune să ofere o perspectivă clară asupra modului în care dreptul, fiscalitatea și contextul geopolitic influențează deciziile de investiții și evoluția mediului de afaceri din România.
Impredictibilitatea, fragmentarea regulilor și instabilitatea contractului social, principalele riscuri
România a atras în 2025 investiții străine directe de 8,15 miliarde de euro, în ușoară creștere față de 2024.
În opinia lui Radu BOANȚĂ, principalele riscuri pentru firmele care intenționează să investească la noi în țară sunt impredictibilitatea, fragmentarea regulilor și instabilitatea contractului social.
Investitorii nu sunt speriați de legi, detaliază acesta, ci de modul cum sunt interpretate ele și de diferențele de interpretare de la o instituție la alta sau de la o unitate administrativ-teritorială la alta.
În plus, pentru companiile care au inițiative de investiții nu există un traseu în ceea ce privește reglementarea, ci sunt locuri diferite de unde se pot lua avizele și nu se știe care este ordinea în care trebuie obținute acestea.
De multe ori instituțiile statului schimbă regulile sau interpretările din mers, astfel că o cheltuială admisă ca deductibilă pentru o perioadă, în cursul unor controale fiscale, nu mai este ulterior admisă ca deductibilă. „Iar astfel de practici stârnesc uimirea investitorilor.”
Având experiența rețelelor internaționale de case de avocatură din care face parte Boanță, Gîdei și Asociații, Radu BOANȚĂ constată că, spre deosebire de țările cu democrații mai vechi, în România nu nivelul taxelor sperie investitorii, ci impredictibilitatea, care aduce distorsionări în bugete și în modul de derulare a unor contracte. „Am fost în Danemarca, unde nivelul de taxare este mult mai mare decât în România, și totuși sunt business-uri care operează foarte viabil și în plan intern și internațional, pentru că au predictibilitate, știu care sunt regulile.”
În afară de calitatea reglementării, deosebit de importantă este și capacitatea instituțională a statului de a aplica regulile cu aceeași consecvență. Deci este nevoie de standardizare și transparență, de ghiduri de respectare a legii, de modele de contracte pentru contractele foarte mari și mai ales de reguli de prevenire a disputelor. Pentru că de multe ori, deși avem o lege a prevenției, ea nu se aplică, și sunt puține cazurile în care prevenția înlocuiește sancționarea sau consecințele litigioase.
Printre soluțiile care ar putea crește stabilitatea se numără asigurarea măsurilor tranzitorii sau implementării legislației din perspectiva tranzitorie, în sensul că ar trebui instituite reguli de protejare a investițiilor în curs și de nedistorsionare a lor cu reglementările noi. Și să existe o formă de coordonare a proceselor de autorizare și reglementare, așa cum se întâmplă, de exemplu, în Republica Moldova, unde poți lua toate avizele și autorizațiile din același centru multifuncțional.
Mediul de afaceri este, așa cum punctează Radu BOANȚĂ, un organism mult mai viu decât alte entități, deci este capabil să meargă înainte în ritmul său dincolo de ce se întâmplă în mediul politic. „El își continuă traseul cu fiecare entitate implicată, încercând să se ferească de tot felul de meteoriți. De aceea spun mereu că în realitate avem două Românii, dintre care una este cea a mediului de afaceri, care este una dintre cele mai stabile entități, dar și cea mai afectată în perioade tulburi ca aceasta.”
Potențial mare de atragere de investiții în tehnologie, energie și infrastructură
România a devenit în ultimii ani, inclusiv prin apropierea de Ucraina, un important hub pentru tehnologie, energie și infrastructură, deci are potențial să atragă investiții străine. În ceea ce privește energia și infrastructura însă contează mult viteza cu care poate fi mutat un proiect fără a sacrifica legalitatea – unde pot apărea diverse piedici, ca exproprierea, neemiterea unor avize ș.a.
Domeniul tehnologiei, pe de altă parte, este mai reglementat. „Suferim mai mult la partea de reglementare și de licențiere când vine vorba de spălarea banilor, protecția consumatorului, politici comerciale, publicitate ș.a.”
Radu BOANȚĂ amintește că viteza reglementării nu poate fi mai mare decât viteza tehnologiei, deci chiar și în țările dezvoltate va fi mereu un decalaj, legea va fi în urma dezvoltării tehnologice și de aceea este dificil să reglementezi în același ritm cu dezvoltarea tehnologică normarea consecințelor ei.
Lipsa de eficiență a funcționarilor statului duce la întârzieri și la costuri mai mari
În ultimul timp a crescut numărul de litigii între companii private și statul român, ceea ce poate fi și o dovadă de maturitate – firmele private, în absența unor mecanisme de prevenție articulate și eficiente, își apără interesele recurgând la arbitraj, la contencios administrativ – dar și o vulnerabilitate – deoarece este neplăcut când ajungi la litigii din cauza unor hățișuri legislative sau abuzuri decizionale și trebuie să te judeci pentru a debloca un proces care ar fi trebuit să decurgă normal.
O altă problemă este că lipsa de eficiență a unor funcționari ai statului duce la întârzieri în derularea proiectelor, care înseamnă creșterea costului capitalului, mai ales în cazul finanțărilor mari, cu termene clare. Deoarece finanțatorii cresc marjele și cer garanții suplimentare. Dar întârzierile pot duce și la probleme operaționale – blocarea unei autorizații duce la întârzieri în lanțul de aprovizionare, la suspendarea lucrărilor și la penalități. „De aceea este important ca toate contractele să fie făcute cu clauze cât mai protective, pentru a acoperi cât mai multe situații de acest gen – pentru că nu se poate acoperi niciodată tot, și uneori este și dificil să negociezi cu cealaltă parte să își asume riscuri.”
Avocatul, partenerul tăcut al start-up-urilor
România stă bine din punct de vedere al numărului de start-up-uri, care crește de la un an la altul. Pentru aceste entități Boanță, Gîdei și Asociații se ocupă de arhitectura inițială, deoarece multe au produse sau servicii bune, dar fac greșeala că nu gândesc pe termen lung, nu iau în calcul investițiile, partajarea capitalului ș.a. „Deci noi ne străduim să le ajutăm mai ales cu aranjarea bazei de potențial de creștere și cu managementul riscului viitor, care decurge din profesionalizarea și creșterea afacerii. Spre deosebire de o corporație, pentru care ne ocupăm de managementul riscului și de compliance la un alt nivel, în cazul start-up-urilor rolul avocatului este de sfătuitor, de partener tăcut.”
Impredictibilitatea ar mai putea dura o vreme
În condițiile în care reglementările fiscale din România s-au schimbat atât de mult în ultimul an, pentru mediul de afaceri este mai greu decât înainte, crede Radu BOANȚĂ, deoarece companiile se adaptează la orice modificare apărută, dar nu le este în prezent la fel de bine pe cât ar putea să le fie.
Unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare este scăderea dramatică a consumului pentru o gamă largă de produse, inclusiv materii prime.
Estimări privind perioada imediat următoare sunt greu de făcut, dar Radu BOANȚĂ crede că este posibil ca o vreme să mai apară peste noapte reglementări, cum s-a întâmplat în ultimul timp, și să mai fie tensiuni în rândul oamenilor de afaceri și al populației. „Însă avem promisiuni de stabilizare a situației. Măcar să nu fie mai rău ca acum și să poți construi pornind de un scenariu realist.”
Numărul firmelor românești listate pe burse internaționale are șanse să crească
Radu BOANȚĂ este de părere că pe termen mediu tot mai multe companii românești, mai ales din domeniile tehnologiei, energiei și prestării de servicii regionale, vor fi listate pe bursele internaționale. Dar atrage atenția asupra faptului că va fi un proces selectiv și că acestea vor trebui să aibă raportarea foarte solidă și să creeze o poveste credibilă pentru investitorii internaționali – mai ales pentru cei instituționali. „Deci vor ajunge să fie listate pe burse numai companiile campioane.”
Listarea la bursă aduce numeroase beneficii, printre care vizibilitatea, accesul la capital și faptul că firma respectivă este percepută ca fiind serioasă și transparentă în relația cu investitorii. Dar atrage și obligații pe care nu toate companiile le pot suporta, și de aceea necesită o pregătire solidă de cel puțin 1-1,5 ani, în care să se creeze infrastructura de raportare pentru transparență, să fie organizate managementul informațiilor sensibile, auditul și procesele de control intern. Toate aceste cerințe necesită contractare, implementare și negociere, deci durează destul de mult să se poată organiza un proces de listare care să fie de succes. Mai ales că în România nu există un număr mare de listări la bursă.
Un material Legal Marketing
