Evenimentul va fi transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
Claudia Griech și-a început cariera în E.ON în urmă cu 20 de ani, având roluri de management în zona de marketing și vânzări. A
coordonat cu succes transformarea segmentului B2C, în tranziția de la statutul de furnizor de energie electrică și gaze naturale la cel de furnizor de soluții energetice.
Din anul 2021 conduce compania E.ON Energie România, unul dintre cei mai importanți furnizori din piața românească. Totodată, îndeplinește și rolul de membru al Board-ului E.ON România.
Proiectele Claudiei Griech se bazează pe analiza atentă a nevoilor și așteptărilor clienților, a tendințelor din piață și a inovațiilor din domeniul energetic.
E.ON Energie România, parte a grupului E.ON, oferă clienților soluții energetice integrate, adaptate nevoilor actuale de confort, eficiență și sustenabilitate. Compania deservește aproximativ 3,5 milioane de clienți – gospodării, companii și municipalități – furnizând gaze naturale, energie electrică și o gamă diversă de soluții energetice moderne.
În 2025, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de euro, furnizând 18,8 TWh de gaze naturale și 3,3 TWh de energie electrică.
Cota de piață a companiei a fost de aproximativ 16,25% pe segmentul de furnizare a energiei electrice și de 40,63% pe cel al furnizării de gaze naturale, consolidând poziția companiei printre principalii furnizori de energie din România.
Pe lângă activitatea de furnizare, E.ON dezvoltă soluții energetice personalizate care îi ajută pe clienți să își gestioneze mai eficient consumul și costurile.
Peste 100.000 de clienți au ales deja soluțiile la cheie oferite de companie, precum sisteme de producere a energiei solare, soluții eficiente de încălzire și răcire sau tehnologii pentru electromobilitate, contribuind astfel la un stil de viață mai sustenabil și la reducerea amprentei de carbon.
Activitatea companiei este susținută de peste 800 de angajați, care contribuie la furnizarea unor servicii sigure, accesibile și orientate către nevoile clienților.
Cu o prezență consolidată în România de peste 21 de ani, Grupul E.ON a investit, de la intrarea pe piața locală în 2005, aproximativ 2,7 miliarde de euro, în principal pentru modernizarea rețelelor de gaze naturale și electricitate. În același timp, compania a contribuit semnificativ la economia națională, virând către bugetul de stat impozite și taxe în valoare totală de 4,2 miliarde de euro.
De ce e atât de important 2026?
● Securitatea energetică intră în 2026 într-o nouă fază: fragmentare geopolitică, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și reconfigurarea relației dintre stat, piață și investiții.
● Uniunea Europeană își reevaluează politicile energetice și de decarbonare, într-un context marcat de crize succesive, competiție globală pentru resurse și necesitatea protejării economiilor naționale.
● România se află într-o poziție strategică regională, cu oportunități majore generate de investițiile în producție, infrastructură și interconectare, dar și cu vulnerabilități structurale
● Provocarea majoră: cum asigurăm securitatea energetică pe termen mediu și lung, într-un echilibru realist între tranziție, competitivitate economică și stabilitate socială?
Teme de dezbatere
● Securitatea energetică în noul context geopolitic regional și european
● Investiții strategice în energie: finanțare, CAPEX, OPEX, risc
● Tranziția energetică: obiective, limite și ajustări necesare
● Prețuri, volatilitate și impact asupra economiei și consumatorilor
● Infrastructură critică, interconectare și reziliență sistemică
Întrebări
● Cine plătește costurile securității energetice în următorii 10–20 de ani?
● Care este rolul statului vs. piața liberă în garantarea securității energetice?
● Cum pot fi protejate investițiile deja asumate în contextul schimbării regulilor?
● Independență energetică sau integrare regională?
● Care sunt riscurile reale pentru infrastructura energetică critică?
● Cum afectează volatilitatea prețurilor competitivitatea economiei românești?
● Este România pregătită să devină un hub energetic regional?
● Ce ajustări sunt necesare în politicile energetice europene?
