Cum se pot transforma clădirile nerezidențiale în “fabrici” de curent, Cum îi ″împăcăm″ pe prosumatori cu distribuitorii, Falsa dilemă “carne sau greieri” sunt doar o parte dintre temele care vor fi discutate la Maratonul Economia Sustenabilă, programat să fie organizat de Profit.ro TV pe 21 mai.
Evenimentul va fi transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News.
Context
Maratonul Economie Sustenabilă aduce împreună jucători relevanți din industrii care au făcut pași importanți în tranziția către economia sustenabilă și care au adoptat sustenabilitatea ca strategie majoră.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
• Dezbaterea își propune să ajute telespectatorii și cititorii să înțeleagă necesitatea tranziției către economia verde, precum și oportunitățile și opțiunile disponibile pentru a adopta practici sustenabile.
• Tranziția către o economie sustenabilă este o prioritate pentru toate entitățile economice – Guvern, companii private și de stat, ONG-uri, agenții de protecție a consumatorilor – care dezvoltă programe complexe pentru a sprijini acest proces.
• Economia sustenabilă a devenit o temă de interes mondial, european și național. Aproape toate industriile și sectoarele economice și-au creat strategii de trecere către economia sustenabilă.
• România trebuie să accelereze investițiile în unități noi de producție și stocare de energie regenerabilă, pentru a nu pierde masivele finanțări europene disponibile prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al Fondului pentru Modernizare și pentru a se alinia ambițiilor sporite de decarbonare ale UE.
• În paralel, trebuie intensificate investițiile în dezvoltarea, extinderea, întărirea și modernizarea rețelelor de transport și distribuție, pentru integrarea noilor instalații de producție și stocare în condiții care să asigure adecvanța sistemului și securitatea aprovizionării.
Sectorul bancar
• oferă obligațiuni verzi sau credite verzi.
• De asemenea există perspective pentru reglementare în domeniul expunerilor CO2 ale băncilor.
Pe lângă fabricile din România, mari consumatoare de energie sunt și mall-urile, clădirile de birouri și depozitele, care au un impact major asupra mediului. Reducerea consumului de apă, a emisiilor de carbon, a volumului de deșeuri, toate acestea au devenit importante pentru dezvoltatori. Costurile mari cu energia i-a determinat pe marii jucători din piața imobiliară să investească în capacități de producție a energie electrice.
Spre exemplu, NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din România, a finalizat o investiție de 34 de milioane de euro în amplasare de panouri fotovoltaice pe centrele comerciale, program ce va fi extins și în alte țări. În plus, compania investește și în primul său parc fotovoltaic din România.
La fel, și dezvoltatorul CTP, cel mai mare proprietar de spații de depozitare, investește în instalarea de noi panouri solare.
Nu doar costurile ridicate cu energia a determinat dezvoltatorii să investească în energie verde. Criteriile ESG le ajută să obțină finanțare verde pentru viitoarele dezvoltări.
• Marile orașe din România dispun de terenuri care pot fi transformate prin regenerare urbană, iar arhitecții care vin cu propuneri pentru fostele fabrici și platforme industriale țin cont și de elementele de sustenabilitate. Acestea nu vin doar cu dezvoltarea de clădiri, ci și cu grădini urbane. La Constanța, dezvoltatorul Iulius urmează să decontamineze un teren unde s-au depozitat produse petroliere și să-l transforme, în urma unor investiții de peste 800 de milioane de euro, într-un hub strategic la nivel economic, social și cultural, care va contribui la creșterea competitivității regionale și naționale.
La fel, terenurile altor foste fabrici din București, Cluj-Napoca sau Galați urmează să fie transformate și să aducă la viață zone din orașele respective.
• Industria reciclării este intr-o creștere apreciabilă în economia românească. De altfel, industria reciclării este esențială pentru atingerea obiectivelor de mediu și tot mai multe companii cu capital autohton sau străin sunt prezente în România.
• Sectorul agricol se află sub impactul puternic al “Pactului verde”. Fie că vorbim de sectorul vegetal sau de zootehnie, noile norme ale strategiilor europene “Farm to Fork” și “Green Deal” schimba regulile din sectorul agro-alimentar.
• Industria auto din România traversează o perioadă dificilă, marcată de ultimele crize, suprapusă peste tranziția la propulsia electrică. Noile
reglementări de legislație europeană apasă și mai mult pe umerii celor două companii care produc autovehicule în România.
•Segmentul electric a scăzut cu peste 30% în ultimul an, fiind afectat puternic de scăderea cererii inclusiv din cauza reducerii la jumătate a subvențiilor acordate în Programul Rabla Plus, la mașini electrice și la plug-in hybrid. Chiar dacă se anunță o posibilă creștere a valorii tichetelor Rabla la electrice, nu este așteptată o creștere prea mare a vânzărilor pe acest segment.
• Crește în schimb tot mai mult segmentul hibrid, românii fiind preocupați de nivelul scăzut de emisii și de consumul redus, dar având siguranța unei autonomii suficiente de mari.
Teme de discuții
Sectorul Imobiliar
1. Cum se pot transforma clădirile nerezidențiale în “fabrici” de curent?
2. Cum putem replica aceste modele de regenerare urbană?
3. Cum influențează criteriile ESG obținerea finanțărilor pentru investiții imobliare?
Sectorul energiei
1. 1.Modificarea legislației urbanismului și construcțiilor în vederea reducerii poverii birocratice a proiectelor de energie regenerabilă, pentru urgentarea implementării acestora;
2. 2. Cum îi ″împăcăm″ pe prosumatori cu distribuitorii;
3. 3.Investiții în întărirea rețelelor de transport și distribuție de energie, pentru a putea integra o producție mai mare de energie regenerabilă;
4. 4.Cum valorificăm potențialul eolian offshore al României.
Sectorul financiar
• Implicarea sectorului financiar in tranzitia catre economia verde
Sectorul reciclarii
- linii de finanțare destinate dezvoltării economiei circulare și industriei de profil;
- implicarea autorităților locale în dezvoltarea economiei circulare;-
- cum schimbăm drumul deșeurilor de groapa de gunoi către sectorul de reciclare.
Agricultura
- îngrășăminte și pesticide: până unde sunt “medicamente” pentru plante, de unde încep să devină “otravă”;-
- falsa dilemă “carne sau greieri”;-
- soluții tehnologice și economice. Cum poate găsi sectorul agricol echilibrul între eficiență și un mediu mai curat.
Auto
• Măsuri de întinerire a parcului auto, suplimentar față de Programul Rabla, creșterea ratei de motorizare a populației, posibilități de eliminare din trafic a mașinilor foarte poluante, mai vechi de 20 de ani, non-euro sau euro 1, euro 2;
• Stimularea achiziției și utilizării de mașini electrice prin extinderea rapidă a rețelelor de stații de încărcare publice, cele la sedii de magazine, companii, prin propuneri de subvenționare sau scutiri fiscale. Posibila stimulare financiară (o componentă Rabla) pentru achiziția de mașini electrice SH.
• Noile discuții privind un posibil proiect de impozitare bazat pe nivelul de poluare al vehiculelor, o temă veche revenită în actualitate, pe care alte țări o folosesc pentru a încuraja achiziția de mașini nepoluante. Posibilă resursă financiară pentru Programul Rabla, dar primită cu rezerve de populație;
• Intrarea României în Schengen ar putea da greutate unor planuri de investiții ale marilor companii din zona de producție de componente, de baterii electrice pentru autovehicule și chiar de automobile – inclusiv în contextul intenției companiilor din China să-și construiască propriile fabrici. Este o necesară temă pentru guvern, în atragerea de investitori care să completeze industria auto locală.
