„Da, sectorul privat este foarte mulțumit de forma acestei legislații. Ținând cont de situația economică și geopolitică atât la nivel european ,cât și la nivel global și ținând cont de modul în care au evoluat tehnologiile de producție, de stocare, de transport de biometan, pot spune că această ordonanță de urgență care a apărut în februarie este un document robust care realizează exact ceea ce noi ne doream, respectiv reglementează foarte clar regimul biometanului, îl reconfirmă ca fiind parte integrată a conceptului general de gaze naturale și stabilește foarte clar cum acesta poate fi injectat în rețele, fie că vorbim de distribuție, fie că vorbim de rețele de transport.
Mai departe legislația secundară trebuie să vină de la reglementator, de la ANRE care în colaborare cu Transgaz și cu operatorii de distribuție trebuie să stabilească care sunt specificațiile tehnice pentru această injectare în sistem”, a declarat Oana Ijdelea la Maratonul Profit.ro ”Securitate energetică 2026”.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Black Sea Oil & Gas, E.ON, Nova Power & Gas, Federației Patronale a Energiei (FPE), ENEVO Group, Hidroelectrica, PPC, OMV Petrom, Electrica, Romgaz, Premier Energy, Tinmar Energy
Un aspect esențial, care nu putea fi clarificat anterior, este regimul garanțiilor de origine și modul în care dovezile de sustenabilitate pot fi utilizate și comercializate.
„Noi o vedem ca pe o pură tehnicalitate iar un lucru foarte important care însă nu putea fi făcut până în acest moment este lămurirea regimului privind garanțiile de origine și a modului în care dovezile de sustenabilitate pot fi folosite și comercializate ulterior”, a adăugat ea.
Pe plan european, adaptabilitatea este, potrivit Oanei Ijdelea, cheia pentru gestionarea crizelor energetice. Politicile Uniunii Europene ar trebui să fie mai flexibile în ajustarea țintelor de decarbonare, având în vedere realitățile actuale.
„Adaptabilitatea este însușirea esențială a oricărei entități care trece prin clipe de criză. Așadar, atât Uniunea Europeană, cât și statele membre, fiecare ținând cont de profilul său energetic, de înzestrare naturală și de capabilități tehnice, din punctul meu de vedere, ar trebui să arate mult mai multă flexibilitate în a ajusta țintele pe termen lung și care în principal aceste ținte converg către același punct care este o decarbonare totală a spațiului unional 2030-2050 cu realitățile de astăzi”, a explicat ea.
„Direcția noastră clar este verde, însă prețul cu care vom ajunge la această sustenabilitate va face diferență”, completează aceasta.
Potrivit Oanei Ijdelea, la nivel european există patru acte legislative majore: regulamentul privind reducerea emisiilor de metan, actul Net Zero Industry, actul privind materiile prime critice și actul privind accelerarea industrială. Toate sunt utile, dar termenele și cerințele lor trebuie adaptate pentru a permite industriei să funcționeze eficient.
„Toate aceste patru luate separat sunt niște acte bune, însă în contextul actual cerințele lor, termenele de implementare și acest trade-off pe care industria trebuie să-l facă… și țintele verzi ar trebui reașezate și reconfigurate. Nu pentru a ne îndepărta de la idealul de verde sustenabil, ci pentru a putea trece prin aceste vremuri într-o manieră cât mai înțeleaptă și cât mai ușoară pe consumator și pe economii”, a declarat ea.
Referitor la dezvoltarea biometanului în România, Oana Ijdelea a subliniat că țara este încă la început de drum, în timp ce alte state europene au piețe mature și proiecte funcționale. BSOG are în portofoliu proiecte de biometan cu o capacitate totală de aproximativ 250 MW, împărțiți în cinci proiecte, cel mai avansat fiind estimat la 15–22 MW și așteptat să fie funcțional în 2028.
„România, într-adevăr, este acum la început de drum de biometan în condițiile în care toate celelalte țări din Europa cu potențial de producție de biometan au deja proiecte funcționale de foarte mulți ani și au și niște piețe dedicate biometanului lichide și solide. BSOG are în portofoliu o dezvoltare totală care ținește undeva către 250 MW, divizați în 5 proiecte. Cel mai avansat proiect al nostru și care va avea undeva la o capacitate instalată de peste 15 MW, este și cel mai mic proiect al nostru, între 15 și 20-22 MW. Sperăm că va fi funcțional în 2028 și atunci vom putea injecta gaze în rețea”, a declarat ea.
Costurile de producție variază în funcție de tipul de materie primă folosită, iar anumite surse, cum ar fi nămolul de la stațiile de epurare sau deșeurile selectate, nu sunt încă viabile pentru proiecte mari.
„Prețul realizării acestor proiecte este extrem de specific, ținând cont de dimensiune de tipul materiei prime folosite, pentru că una este să folosești bălegar de vacă, alta este să folosești paie, alta este să folosești alte reziduri de natură animală.
Pentru moment, folosirea nămolului de la stațiile de epurare și folosirea deșeurilor selectate în mod separat de la gropile de gunoi, nu susțin un business case pentru un proiect de dimensiuni mari sau de dimensiuni rezonabile cât să poți să-l faci un business, pentru că tehnologiile acestea încă nu au ajuns să ofere un produs final supus procesului de digestare în vederea producției de biometan îndeajuns de sigur”, a explicat ea.
Proiectele BSOG sunt însă deja viabile economic, chiar și fără finanțări externe, iar compania apreciază existența unor programe de sprijin pentru biometan.
„Prețurile depind de toți acești factori. Ceea ce putem să vă spunem este că proiectele noastre până în acest moment, aflate în diverse faze de dezvoltare, sunt niște proiecte care au un business case și un sheet economic pozitiv, fără a beneficia de finanțări și de granturi.
Iar aici, dacă am face o listă cu lucruri pe care ni le dorim, ar fi fost binevenit să existe și programe și scheme de finanțare pentru producția de biometan, pentru că până la urmă biometanul este un gaz verde, este recunoscut ca fiind o sursă valabilă care se califică pentru genul acesta de finanțare sub directiva RED III și de asemenea în țările cu care noi vom concura, există scheme similare de sprijin și de suport.
Așadar, faptul că reușim să livrăm niște proiecte care stau pe picioarele lor din punct de vedere economic, chiar și fără scheme de finanțare, este un lucru admirabil”, a concluzionat Oana Ijdelea.
