Statele Unite și China rămân pe un curs de coliziune. Noul război rece dintre ele s-ar putea încinge, în cele din urmă, din cauza problemei Taiwanului. "Capcana lui Tucidide" - în care o putere în ascensiune pare destinată să se ciocnească cu un hegemon în exercițiu - se profilează amenințător. Dar o escaladare serioasă a tensiunilor sino-americane, ca să nu mai vorbim de un război, poate fi încă evitată, scutind lumea de consecințele cataclismice, care ar urma în mod inevitabil.
Președintele SUA, Joe Biden [2] și echipa sa nu au prea multă apreciere pentru modul în care gestionează economia americană.
Cine ar trebui să plătească pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei? La scurt timp după invazia Rusiei, coautorii mei și cu mine am estimat că reconstrucția țării va costa aproximativ 200-500 de miliarde de euro (220-550 de miliarde de dolari) și am cerut ca Europa să fie vârful de lance al efortului de redresare. După mai mult de 500 de zile de moarte și de distrugere, probabil costurile preconizate s-au dublat, cel puțin. Prin urmare, necesitatea ca Europa să se implice și să își asume responsabilitatea este din ce în ce mai stringenta.
Inflația globală scade rapid în Statele Unite și în zona euro, în urma unei succesiuni de majorări puternice ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană. Însă factorii de decizie în materie de politică monetară de pe ambele maluri ale Atlanticului au arătat clar că nu au terminat încă. Vor merge prea departe?
Friedrich von Hayek este cunoscut mai ales pentru influenta sa polemică din 1944, The Road to Serfdom. Însă cea mai celebră lucrare a sa în domeniul economiei este "The Use of Knowledge in Society", un articol destul de scurt despre modul în care societatea utilizează și dobândește informații dispersate despre fundamentele economice, cum ar fi preferințele, prioritățile și productivitatea.
Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la nașterea lui Adam Smith, părintele fondator al economiei moderne. Această aniversare are loc într-un moment în care economia globală se confruntă cu mai multe provocări descurajante. Ratele inflației sunt cele mai ridicate de la sfârșitul anilor '70 încoace. Creșterea productivității în Occident rămâne lentă sau stagnantă. Țările cu venituri mici și mijlocii se află în pragul unei crize a datoriilor. Tensiunile comerciale sunt în creștere. Iar concentrarea pieței a crescut în rândul țărilor OCDE.
În prezent, există patru scenarii pentru perspectivele economice globale. Trei dintre acestea implică riscuri potențial grave, cu implicații de anvergură pentru piețe.
Liderii mondiali se vor reuni în curând la Paris la summitul pentru un nou pact global de finanțare [3], cunoscut sub numele popular de Summitul Macron. Potrivit lui Catherine Colonna, ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, obiectivul este de a construi un nou contract financiar între Nordul global și Sudul global.
Președintele Recep Tayyip Erdoğan nu a avut, probabil, nevoie de voturile cetățenilor turci din Germania și Olanda pentru a se impune în recentele alegeri prezidențiale din Turcia. Chiar și așa, Erdoğan a obținut majoritatea voturilor internaționale, inclusiv aproape 70% dintre voturile din Germania și Olanda. Întrucât nu toți germanii sau olandezii cu origini turcești votează la alegerile din Turcia, astfel de statistici trebuie tratate cu atenție. Dar naționalismul turc de dreapta pare să suscite un mare interes în rândul cetățenilor cu dublă cetățenie. Iar astfel de naționaliști de peste hotare tind să fie gălăgioși în legătură cu convingerile lor și conduc prin orașele germane claxonând și strigând sloganuri politice.