Început de capitol, reglementatorii nu mai pot ignora criptomonedele

scris 10 mai 2018

Un fenomen considerat mai întâi exotic, apoi experimental, criptomonedele au intrat în ultima vreme în topul de priorități al autorităților de reglementare, fie că vorbim de guverne, bănci centrale, autorități de supraveghere, Fondul Monetar Internațional sau agenda summitului G20.

Subiectul va fi discutat și la WeLoveDigital.forum, unde autorul acestui articol va modera panelul de Blockchain și Crypto 

Pozițiile nu sunt aliniate: unele transmit avertismente sau optează pentru interdicție, altele își exprimă intenția de a crea un cadru legal favorabil. Totuși, importanța tehnologiei blockchain, aflată la originea criptomonedelor, este unanim acceptată, fiind recunoscut potențialul său de a transforma radical sistemele de producție, modelele de business, piața muncii etc, dar și modul de guvernare.

Reticența față de noutate este explicabilă, mai ales în cazul autorităților care sunt structural conservatoare și inerțiale. Avântul criptomonedelor, a căror valoarea a crescut abrupt și rapid, a fost asociat în discursul public aproape exclusiv cu investițiile speculative, implicit nesigure și posibil ilegale. Însă bitcoin și altele asemenea ar putea fi doar precursorii unei ample schimbări de paradigmă în economie atâta timp cât beneficiile noilor tehnologii au ajuns aproape incontestabile. Unul dintre avantajele ICO îl reprezintă posibilitatea de a finanța un start-up în condiții nemaiîntâlnite până acum atât pentru antreprenori, cât și pentru investitori. Pentru ambele categorii, accesul la bani, respectiv la investiții a devenit mult mai facil și mai rapid. Aproape 4 miliarde de dolari au atras ICO în 2017, o cifră peste care nimeni nu mai poate trece cu nepăsare.

Ce spun reglementatorii

Astfel că interesul declarat al unor state de a deveni hub-uri sau centre pentru lansarea de ICO nu este deloc surprinzător. De curând, Malta a inițiat proiecte legislative de reglementare pe mai multe paliere privind lansarea de ICO, platformele de schimb și tranzacționare, cu scopul de a deveni “insula blockchain”. De asemenea, Franța prin vocea ministrului de Finanțe a anunțat că vrea să creeze cadrul legal pentru ICO astfel încât să fie primul centru financiar major care are cadru de reglementare pentru companiile care vor să lanseze ICO. La polul opus, China a abordat o poziție radicală, interzicând schimburile și conversia de criptomonede.

CITEȘTE ȘI Propaganda neoliberală trece într-o fază orwelliană: „Scad salariile!” Este mesajul transmis la capătul unei etape agresive de majorări ale veniturilor

Marea majoritate a statelor lasă însă reglementarea într-o zonă gri: nici interdicție, nici cadru legal adoptat. Unele state, cum e Coreea de Sud, una dintre primele țări în care criptomonedele au fost adoptate pe scară largă, au dat mesaje contradictorii.

Revenind la Uniunea Europeană, dincolo de inițiativele individuale ale unor state ca Malta și Franța, este tot mai probabilă adoptarea unei legislații aplicabile în toate statele membre. Deocamdată, oficialii Comisiei Europene se poziționează ambiguu. Apreciază oportunitățile generate de tehnologia blockchain, dar sunt reținuți cu privire la reglementare, punând accent pe riscurile pe care le-ar putea implica. În orice caz, există intenția ca în acest an să fie analizate ramificațiile criptomonedelor în diverse zone și să se dezbată cu autoritățile și mediul privat situația pe termen lung. Cu alte cuvinte, pentru moment atitudinea este de așteptare.

O poziție similară au SUA și Canada unde autoritățile de reglementare și supraveghere urmăresc îndeaproape tot ceea ce ține de criptomonede, dar fără să se pronunțe clar.

Scepticismul față de noile tehnologii este explicabil, mai ales că această a patra revoluție industrială, așa cum a fost numită, nu este una liniară și relativ previzibilă ca cele anterioare, ci exponențială cu o putere de transformare extraordinar de rapidă. Practic, e o schimbare de paradigmă care e văzută încă drept un pariu.

De aceea, unele dintre întrebările esențiale care preocupă guvernele în prezent sunt: cum pot reglementa sau utiliza noile tehnologii pentru a profita la maximum de beneficiile lor? Cum și cât se va împărți puterea, influența datorită noilor tehnologii, având în vedere, de exemplu, efectul social media conștientizat mai mult în ultimele luni? Care va fi impactul pentru serviciile financiare, sectorul bancar sau chiar pentru rolul băncilor centrale?

Despre morți, numai de tine! CITEȘTE ȘI Despre morți, numai de tine!

O altă zonă importantă de reglementare este taxarea. Există jurisdicții care au adoptat un regim clar de impozitare care generează condiții predictibile. De exemplu, SUA au decis că tratamentul fiscal pentru deținerea de criptomonede este similar cu cel aplicat proprietății, iar al tranzacțiilor similar cu al investițiilor.

Remarcabilă din acest punct de vedere este mutarea făcută de autoritățile de reglementare din statul Arizona care a adoptat un proiect de lege prin care le permite contribuabililor să plătească impozitele în criptomonede. Votul pentru acest proiect ar fi un moment de cotitură atât simbolic, cât și practic pentru că ar însemna o recunoaștere ca mijloc de plată a criptomonedelor de către un stat și ar impulsiona utilizarea lor pe scară largă.

Unde ne aflăm

În România, scepticismul autorităților față de criptomonede a fost exprimat de banca centrală într-un avertisment public în care a arătat că acestea sunt „active speculative, extrem de volatile și riscante. Pe fondul lipsei reglementărilor și a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum și a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare și reputaționale la nivelul deținătorilor”. Ulterior, două platforme de tranzacționare de criptomonede au anunțat că nu mai operează prin intermediul băncilor locale, pentru că le-au fost închise conturile. Fiscal, deși nu există prevederi specifice, câștigurile din criptomonede se încadrează la venituri din alte surse și trebuie declarate, așa cum a confirmat și Ministerul de Finanțe în câteva răspunsuri adresate unor contribuabili.

Concluzionând, reglementatorii se află în fața unei mari provocări pe care nu și-ar dori să o rateze, dar nici nu au găsit calea de a maximiza beneficiile și de a diminua potențialele riscuri. Ca în orice business, dacă se va dovedi că aceste tehnologii sunt viitorul, cei care au luat startul vor avea șansele de câștig de partea lor, fie că e vorba de companii, indivizi sau țări. România pare să fi ales să nu participe la acest „concurs”.

Daniel Petre este Director în cadrul Deloitte România

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
criptomonede
petre
deloitte