Autori

Un fenomen considerat mai întâi exotic, apoi experimental, criptomonedele au intrat în ultima vreme în topul de priorități al autorităților de reglementare, fie că vorbim de guverne, bănci centrale, autorități de supraveghere, Fondul Monetar Internațional sau agenda summitului G20.

Regimul fiscal al vânzării de creanțe bancare, modificat în primă fază prin Ordonanța 25/2017 și apoi printr-un amendament introdus în Parlament pe 15 februarie, blochează piața tranzacțiilor cu credite neperformante și le afectează substanțial pe cele pentru care s-au încheiat contracte și se află în derulare. În cazul specific al tranzacțiilor cu creanțe neperformante scoase în afara bilanțului, impozitul ajunge să fie multiplul sumei pe care vânzătorii o încasează de la cumpărător.

Acolo unde există potențial de a colecta sume la buget statul va interveni prin impozitare mai devreme sau mai târziu. Este și cazul cryto valutelor care generează venituri substanțiale. Teoretic, inclusiv în România sunt impozabile, conform regulii generale, dar cu toate acestea se află într-o zonă nereglementată. Practic, vidul legislativ expune investitorii riscului fiscal și îi lasă, în cazul unui control, la latitudinea inspectorilor. Istoria recentă arată că numeroase situații lăsate “în aer” de legislația fiscală s-au întors, apoi, împotriva contribuabililor.