România, pe harta diplomației sportive

scris 15 dec 2021

Era anul 1971 și Glenn Cowan tocmai ce ratase autobuzul care transporta echipa SUA de tenis de masă. Din grabă, Glenn Cowan s-a urcat în cel mai greșit autobuz cu putință, cel care transporta echipa de tenis de masă a Chinei. Nu se putea un ghinion mai mare și asta din cauza faptului că de peste 20 de ani relațiile din SUA și China erau înghețate, iar între cele două țări au tot existat clinciuri puternice. Totul se petrecea în Japonia în timpul Campionatului Mondial de tenis de masă de la Nagoya și ceea ce părea a fi un ghinion teribil pentru Glenn a fost de fapt ziua în care tânărul de numai 19 ani a intrat în istorie.

După câteva minute în care șocul s-a plimbat ca o minge de ping pong prin autobuz, gheața a fost spartă de Zhuang Zedong, un fost campion mondial, care a venit către Glenn și i-a oferit un cadou. A doua zi, Glenn Cowan i-a oferit lui Zhuang un tricou cu mesajul „Let It Be”. Câteva zile mai târziu, echipa SUA de tenis de masă vizita China, un eveniment fără precedent și ceva ce părea imposibil s-a realizat. În 1972, se petrecea și prima vizită a unui președinte american în China. Acolo unde nimic nu merge și relațiile sunt inexistente, sportul are o forță fantastică de pătrundere. Diviziunile culturale puternice pot fi depășite prin sport, iar povestea prezentată reprezintă un excelent exemplu de diplomație sportivă.

Ce este diplomația sportivă? Este un concept mai puțin cunoscut în România, însă extrem de prezent în țări precum SUA, Australia, Coreea de Sud și chiar Ungaria. Din anul 2015, conceptul de diplomație sportivă a fost introdus și în Uniunea Europeană. De exemplu, în SUA există Divizia de diplomație sportivă a Departamentului de Stat și a fost înființată după tragedia 9/11 și a fost gândită ca un mecanism de a ajunge, prin intermediul fotbalului, la tinerii din Orientul Mijlociu. Sportul este văzut ca o platformă pentru a susține prioritățile de politică externă. „Diplomația sportivă poate răspândi idealuri, poate desființa bariere culturale, poate schimba stereotipurile, poate reduce animozitatea și poate genera dezvoltare. Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că oamenii iubesc sportul, trăiesc sportul și dezvoltă o legătură divină”, apare scris pe site-ul Departamentului de Stat. 

CLICK AICI pentru că e moca CITEȘTE ȘI CLICK AICI pentru că e moca

Altfel spus, diplomația sportivă oferă beneficii concrete de mediatizare datorită interesului pe care-l suscită o competiție sportivă și datorită reputației de care se bucură sportivii. Exemple unde diplomația sportivă a reușit să spargă gheața dintre națiuni sunt nenumărate pentru că sportul vorbește un limbaj universal care-i oferă oportunități remarcabile pentru consolidarea relațiilor bilaterale. De exemplu, Cupa Mondială de Fotbal din 2002 a fost găzduită de Japonia și Coreea de Sud, țări cu o istorie de conflicte militare si rezerve mutuale la nivel de societate și de elite. Mai mult, în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018, Coreea de Sud și Coreea de Nord au prezentat o delegație comună și au anunțat că vor să organizeze împreună Olimpiada din 2032.

Totuși, acest instrument de soft power nu poate fi pus în practică cu eficiență maximă fără o abordare interinstituțională și nu numai. Diplomația sportivă nu aparține doar sportului, cum nu poate fi atribuită doar afacerilor externe sau domeniului educației. De exemplu, în Australia, strategia pentru diplomație sportivă 2030 (Sports Diplomacy 2030) a fost realizată prin implicarea Ministerului pentru Afaceri Externe și Ministerului pentru Sport, dar și a industriei sportive. În Ungaria, sportul este văzut ca mijloc de câștigare a prestigiului și a reputației internaționale, aspect ce se regăsește în politica externă a guvernului ungar1.

Cum percepe România diplomația sportivă? După cum am precizat mai sus, România face pași în această direcție. În țara noastră s-au petrecut o serie de evenimente. Cel mai recent și cel mai important eveniment a avut loc în anul 2021 atunci când s-a desfășurat prima ediție a cursului „Diplomația și geopolitica sportului'', eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și Institutul Sportiv Român (ISR). În total, 40 de reprezentanți ai federațiilor sportive, ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român și ai Ministerului Afacerilor Externe au intrat în contact cu conceptul de diplomație sportivă. Mai mult, MAE și COSR au semnat, în 26 aprilie 2021, un nou Protocol de colaborare pentru pregătirea participării delegațiilor române atât la Jocurile Olimpice, cât și la Jocurile Paralimpice și la cele pentru tineret. Un alt aspect ce merită menționat este faptul că anul acesta se va desfășura proiectul „Diplomație Sportivă în Tenis”.

După cum se poate vedea, țara noastră este familiarizată cu diplomația sportivă și face pași concreți în direcția aceasta, însă este necesar să accelerăm lucrurile mai ales în acest context desosebit. Să avem în vedere că Rusia a fost exclusă din marile federații sportive, iar sportivii ruși participă în competiții sportive sub steag neutru. Închei acest material cu ideea că diplomația sportivă reușește să treacă peste garduri foarte înalte, să depășească obstacole dificile și să unească oamenii.

1. Pentru informații suplimentare puteți accesa studiu Sports Diplomacy: Origins, Theory and Practice realizat de Stuart Murray (2018).

Adrian Socaciu este președintele Institutului Sportiv Român. Motto-ul său în viață este: „Descoperă campionul din tine indiferent că ești medic, inginer, actor, chelner sau sportiv de înaltă performanță! Nu renunța la visul tău!"

viewscnt
Afla mai multe despre
glenn cowan
sua
tenis de masă