Am mai remarcat un gen de atac ciclic la adresa Băncii Naționale a României. Din când în când se reia propagarea legendei potrivit căreia BNR este de vină pentru că nu se mai organizează turnee internaționale de tenis ATP pe arenele care se numesc, ei bine da, Arenele BNR. Adică nici n-ar permite organizarea acestora, nici nu ar dori să "dea" baza sportivă altora care ar vrea să le organizeze.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Iar pentru ca lucrurile să pară mai interesante, se încearcă acreditarea ideii potrivit căreia oficialii BNR vor să păstreze baza în interesul lor personal, "pentru a nu fi deranjați de nimeni".
S-a ajuns până într-acolo încât banca centrală a fost dată în judecată și i s-au cerut despăgubiri în instanță cu argumentul că celor care și-ar dori să se joace tenis de performanță pe Arene li s-ar fi încălcat "drepturile omului" de către BNR. Mă gândesc aproape cu compansiune la avocații de top ai reclamanților, la eforturile pe care le-au făcut pentru a părea serioși în fața judecătorului invocând Convenția Europeană a Drepturilor Omului în această speță.
Ceea ce este dincolo de orice îndoială este dreptul de proprietate al BNR asupra Arenelor. Dar asta nu este totul. Banca centrală este perfect dispusă să le cedeze cuiva dornic să le pună în valoare în beneficiul sportului românesc. Numai că are de respectat legi și reglementări, deopotrivă românești și europene. Nu poate "dona" pur și simplu baza pentru că nu se bucură de libertatea de acțiune a unei entități private. Acest lucru ar fi valabil și pentru alte instituții ale statului.
Asta a argumentat Banca Națională și la procesul menționat: că nu e o chestiune care să țină strict de voința instituției: Pretinsele pretenții exprimate de Banca Națională a României în schimbul Arenelor de Tenis nu au la bază nicidecum voința instituției de a obține avantaje patrimoniale din operațiunea de transfer a Arenelor de Tenis (după cum tendențios afirmă reclamanții), ci sunt rezultatul unor încercări de identificare a unor mecanisme prin care Arenele de Tenis să poată fi transferate Statului Român fară încălcarea interdicției de finanțare monetară. În același mod se justifică și schimbul de imobile ce face obiectul proiectului de Lege privind schimbul de imobile dintre Banca Națională a României și statul român, aflate în proprietatea băncii centrale și, respectiv, în domeniul privat al statului. (...) legislația europeană nu permite Băncii Naționale a României predarea Arenelor ele Tenis către Statul Român fără nicio contrapondere, o asemenea operațiune putând fi calificată drept operațiune de finanțare monetară a Statului Român, operațiune ce este interzisă de legislația Uniunii Europene".
Pe scurt, așa cum nu are voie să finanțeze bugetul de stat prin emisiune monetară (tipărind bani, mai pe românește), BNR îi este interzis și să facă "relaxare cantitativă imobiliară", așa cum și-ar dori unii.
Ionuț Bălan este analist economic și consilier în cadul băncii centrale
