Autori

Analiștii se întreabă nedumeriți de ce se colectează cu dificultate impozitele și nu se majorează dobânzile. Dar cum să ți se plătească taxe sau să fie pusă la treabă lichiditatea prin intermediul creditului dacă nu i-ai făcut nimic economiei? Cât timp mediul de afaceri nu se îmbunătățește nu poți avea pretenții să primești mai mulți bani de la companii și să ia împrumuturi pentru a-și mări volumele de vânzări către populație!

Pentru cine se face că nu a auzit o spun din nou. Sărbătorile creștine sunt utilizate pentru tunuri fiscale. S-au scumpit gazele și curentul asupra cărora „veghează” ANRE să nu le scadă prețul chiar și atunci când se ieftinesc pe piața internațională, benzina supraaccizată și mărfurile de bază controlate de carteluri, unde amenzile vor aduce venituri de zeci de euro la buget. Ceea ce înseamnă că Milton Friedman avea dreptate când afirma că inflația e o formă de taxare care n-are nevoie de legiferare. Ba chiar merită să vedem cât din aceasta se datorează creșterii economice record!

Epoca dobânzilor mici s-a încheiat, cum era și firesc, iar acum mergem gradual spre normalizare, mai ales că inflația a intrat din nou pe o spirală ascendentă. Pe lângă asta, sunt semne că se vor înăspri și condițiile de creditare.

Astăzi o să-mi permit să vorbesc de chestiuni care sunt considerate tabu-uri. Haideți să începem cu România, unde știu și copiii că o gramadă de întreprinderi s-au privatizat pentru a se obține foloase necuvenite și nu ca să se capitalizeze și eficientizeze.

Au fost generații întregi care au zburdat cu cheia de gât și care acum lucrează în multinaționale. Unii conduc subsidiarele companiilor străine sau chiar România. De ce nu se mai joacă copiii în fața blocului?