Comitetul Patrimoniului Mondial se reunește săptămâna viitoare la Bahrain pentru a alege noile situri care vor fi introduse pe Lista patrimoniului universal al UNESCO, scrie AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Examinarea celor 30 de situri este pe ordinea de zi a reuniunii de la Manama, prevăzută să aibă loc de duminică, 24 iunie, până pe 4 iulie, scrie News.ro
Majoritatea (22 de candidate) sunt situri culturale, pornind de la un teren de vânătoare Inuit din Danemarca la o oază din Arabia Saudită și trecând prin ansamblul victorian și Art Deco din India. Cinci sunt situri naturale și trei un amestec al celor două caracteristici.
La reuniunea comitetului celor 21 de State va fi examinată și starea de conservare a siturilor din Listă (157 dintr-un total de 1.073) și a siturilor aflate în pericol (54).
Anul acesta, centrul istoric din Shakhrisyabz, Uzbekistan, ar putea fi retras din Listă.
Înscris în anul 2000 în Listă, apoi în 2016 în lista celor mai periclitate monumente, acest centru ar putea fi retras din cauza proiectelor de dezvoltare urbană la scară mare care au antrenat profunde modificări a mediului înconjurător al monumentelor și chiar a straturilor sale arheologice.
"Au eliminat un întreg cartier tradițional care făcea parte din listă", a mărturisit în timpul unei conferințe de presă Mechtild Rössler, directoarea departamentului de patrimoniu și a Centrului Patrimoniului Mondial al UNESCO.
O astfel de retragere a avut cel puțin două precedente, dar se întâmplă rar.
Bariera de corali din Belize, a doua cea mai mare din lume după cea din Australia, ar trebui să iasă din lista patrimoniului mondial în pericol unde figurează din 2009, grație măsurilor luate și, în special, datorită stopării exploatării petrolului din mare la sfârșitul lui 2017.
"Un mare succes" pentru "o țară mică", a salutat Mechtild Rössler.
În Kenya, Lacul Turkana ar putea, din contră, să primească ștampila de sit "periclitat", după construirea unui baraj în Etiopia care a avut "un impact grav" asupra sa, s-a spus la UNESCO.
Reuniunea de la Bahrain ar trebui să constituie și cadrul pentru strângerea de fonduri pentru o instituție cu probleme. Fondul patrimoniului, 1% din contribuția la UNESCO a 193 de țări membre, "este la același nivel de când am început să lucrez aici, în 1991, de 4 miliarde de dolari pe an. Pe vremuri, acești bani erau destinați pentru 250 de situri, astăzi, sunt pentru 1.073 de situri", a subliniat Rössler. "Situația este foarte gravă", a estimat responsabila, care are și misiunea de a căuta fonduri extrabugetare.