A început cursa pentru următorul șef al NATO

A început cursa pentru următorul șef al NATO
Profit.ro
Profit.ro
scris 6 nov 2022

Mandatul actualului șef al NATO, Jens Stoltenberg, este programat să se încheie în toamna anului viitor, așa că lupta între aliați pentru cine ar trebui să îl înlocuiască a început cu adevărat, iar liniile de luptă în această competiție încep deja să se formeze, potrivit unor oficiali americani familiarizați cu dezbaterea, scrie New York Times.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iunie - Medika TV - Maratonul Sănătății dentare. Parteneri: Corina Dent, Excedent, Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a). Parteneri: Auchan, Kaufland, Liberty Steel
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar

Publicația scrie că lupta din culise pentru desemnarea succesorului lui Jens Stoltenberg a început cu adevărat, cu accent pe femei.

FOTO Iohannis, alături de baronul Brukenthal și savantul Hermann Oberth, într-o carte pentru copii CITEȘTE ȘI FOTO Iohannis, alături de baronul Brukenthal și savantul Hermann Oberth, într-o carte pentru copii

În timp ce oficialii au avertizat că acestea sunt zilele de început și că, de foarte multe ori, numele care apar primele nu supraviețuiesc negocierilor dintre cei 30 de membri ai NATO, aceștia au spus că un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean și ministru de finanțe al Canadei, scrie News.ro

Freeland, 54 de ani, fostă jurnalistă (care este căsătorită cu un reporter de la The New York Times), a fost și ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferințe de presă și alte apariții publice; și ar fi prima femeie și prima canadiancă care ar conduce NATO. 

Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradițional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de înțeles că au o voce puternică în această alegere. 

Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul șef al NATO să provină dintr-o țară membră - 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparțin alianței. Și presupunând că Suedia și Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri. 

Deși europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic, și ei au mai mulți candidați puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, președintele Slovaciei, și Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost președinte al Croației în perioada 2015-20, a fost ambasador al Croației la Washington și a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomație publică. 

Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu și NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru Apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcție în ciuda caruselului guvernamental britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci și pentru a-și spori șansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl dorește cu ardoare ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume. 

Persoana care va obține postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianței. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la granițele Rusiei, potențiali noi membri în Suedia și Finlanda și noi cereri de bani și echipamente. Deși NATO funcționează prin consens, șeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre și în articularea poziției Occidentului în fața unei audiențe globale. 

FOTO CryptoDATA Tech, vizând statutul de unicorn, cumpără, în premieră pentru România, pachetul majoritar de acțiuni al unei echipe din MotoGP CITEȘTE ȘI FOTO CryptoDATA Tech, vizând statutul de unicorn, cumpără, în premieră pentru România, pachetul majoritar de acțiuni al unei echipe din MotoGP

Există probleme cu toți posibilii candidați și este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an. Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului și i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor)â. 

Alegerea ar putea fi, de asemenea, complicată de alegerile din primăvara anului 2024, care vor selecta o nouă conducere pentru Uniunea Europeană. Acest lucru dă startul unui proces profund competitiv între statele membre, pe măsură ce își împart posturile. 

În general, a declarat un oficial NATO, Washingtonul dorește să evite posibilitatea ca următorul lider NATO să fie văzut ca primind un premiu de consolare pentru că nu a obținut un post important în UE, astfel că ar prefera ca alegerea să fie făcută înainte de acele alegeri. Atât Washingtonul, cât și Bruxellesul doresc o concluzie înainte de următoarele alegeri prezidențiale americane din noiembrie 2024.  

Ultimii doi șefi ai NATO, Stoltenberg din Norvegia și Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi șefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă.  

viewscnt
Afla mai multe despre
nato
jens stoltenberg