Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, reafirmă că România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile UE pentru a deveni membre ale spațiului Schengen și se declară „convinsă” că se va ajunge „destul de curând” la o decizie privind aderarea României și Bulgariei.
Ea se declară însă „îngrijorată” de situația în care 75%, respectiv 90% dintre imigranții ilegali ajunși în Austria și Olanda nu au fost înregistrați înainte de a intra în aceste țări, scrie Hotnews.ro
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
- „Bulgaria și România nu mai au nimic de făcut pentru a putea intra în spațiul Schengen.
- Dar, din alte motive, care nu au legătură cu aceasta, trebuie, desigur, să avem un spațiu Schengen care să funcționeze bine și, de exemplu, sunt îngrijorată de situația în care, în Austria, de exemplu, 75% dintre cei care sosesc ilegal nu au fost înregistrați înainte de a ajunge în această țară.
- În Țările de Jos, 90% dintre imigranții ilegali care ajung acolo nu au fost înregistrați înainte și, desigur, face parte din acquis-ul Schengen și faptul de a avea o bună funcționare a înregistrării persoanelor care intră” a declarat Ylva Johansson într-un interviu acordat la Bruxelles agențiilor de presă care fac parte din European Newsroom (enr), între care și Agerpres.
Ea a subliniat că, din aceste motive, este important ca toți cei implicați să se concentreze asupra modului în care pot avea un spațiu Schengen care să funcționeze mai bine și care să includă și datele privind returnările, conform Regulamentului Dublin al UE, care prevede ca migranții să fie expulzați în țara prin care au intrat prima dată în blocul comunitar și ca solicitările lor de azil să fie administrate acolo.
- „Așadar, acesta este un aspect pentru care putem face mai mult din partea Comisiei și sunt convinsă că vom reuși să avem destul de curând o decizie privind aderarea României și Bulgariei la Schengen”, a spus Ylva Johansson.
Reamintim că intrarea României în Schengen a fost blocată de către cancelarul Austriei, care a fost acuzat că a făcut această mutare pentru a-și crește scorul electoral la alegerile interne. Nehammer a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivații politice interne, cancelarul austriac calificând drept o „presupunere absurdă” existența unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară.
După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranți sau solicitanți de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistrați nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
„Suntem uniți în obiecția noastră față de extinderea Schengen în acest moment”
Săptămâna trecută, cancelarul Austriei a avertizat că Viena își menține veto-ul față de extinderea Spațiului Schengen, atât timp cât acesta „nu funcționează”: „Numărul mare de migranți reținuți în Austria arată că sistemul Schengen este nefuncțional, iar, atât timp cât acest sistem și protecția frontierelor externe nu funcționează, nici nu poate exista o extindere”.
Tot săptămâna trecută, în timp ce miniștrii lor de interne se întâlneau la Stockholm cu ceilalți colegi din UE pentru a discuta despre migrație la o reuniune informală, cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit săptămâna trecută la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta pe aceeași temă. Ambii politicieni, care s-au opus în decembrie aderării României și Bulgariei la Schengen, par să fie în continuare pe aceeași lungime de undă, menținându-și poziția, a scris presa austriacă.
Cancelarul Nehammer și premierul Rutte au subliniat legăturile strânse dintre Austria și Olanda. „Suntem uniți în obiecția noastră față de extinderea Schengen în acest moment”, a anunțat cancelarul austriac, citat de „Kronen Zeitung”.
Olanda și Austria vor să ceară împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului extraordinar al UE programat la începutul lui februarie. Nehammer a spus că este important faptul că are loc această reuniune la vârf. „S-a așteptat mult prea mult timp până să se întâmple asta”, a menționat el.
Premierul olandez Mark Rutte a spus, la rândul său, că a constatat „un consens în formare” în UE, însă crede că va fi nevoie de mai multe summituri ale UE pentru a rezolva aceste probleme. Când s-a convenit asupra acordului UE-Turcia privind refugiații în 2016, a fost mai ușor, a declarat premierul olandez. Acum, a spus el, UE are o multitudine de probleme, inclusiv Schengen, Frontex, sistemul Dublin și repatrierile. „Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin. Altfel, Schengen nu va supraviețui”, a avertizat premierul olandez.
