Cele trei obiective ale strategiei sunt prevenirea migrației ilegale și a activităților traficanților de persoane, protejarea persoanelor în fața războiului și persecuțiilor fără a permite abuzul sistemului și atragerea de lucrători calificați în UE.
Scopul este de a demonstra că 'Uniunea Europeană este pregătită să modeleze mobilitatea în propriile noastre condiții', a declarat comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, scrie Agerpres.
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia intenționează să extindă cooperarea cu țările din afara UE, inclusiv prin înființarea așa-numitelor 'centre multifuncționale' de-a lungul rutelor refugiaților, detaliile fiind neclare deocamdată.
În plus, Comisia își propune să exercite presiuni asupra țărilor terțe pentru a-i primi înapoi pe solicitanții de azil respinși. Acordurile de eliminare a vizelor pentru țările din afara UE pot fi suspendate dacă, în opinia UE, acestea nu cooperează suficient în problemele de migrație.
Pe lângă aplicarea unui sistem strict de azil, Comisia intenționează, de asemenea, să abordeze deficitul de lucrători calificați în anumite sectoare.
Parteneriatele cu alte țări vor fi extinse, iar calificările vor fi recunoscute mai rapid. Cetățenii și angajatorii din afara UE vor primi sprijin în procesul de obținere a vizelor.
Val de muncitori străini în București
Aproape 7% din populația Bucureștiului a ajuns astăzi să fie reprezentată de străini.
Autoritățile din Capitală au gestionat, anul trecut, situația a peste 144.000 de persoane, dintre care peste 100.000 sunt din state precum Nepal, Turcia, Sri Lanka.
Celelalte 42.000 de persoane au venit, în special, din Italia, Suedia și Franța, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări.
Principalul scop pentru stabilirea reședinței în România a fost angajarea în muncă – peste 60.000 de persoane.
Guvernul a redactat deja noile reguli, mai drastice, pentru agențiile care recrutează muncitori non-UE.
Sunt pregătite astfel garanții financiare obligatorii de minimum 200.000 euro, filtre severe pentru acționari și administratori, monitorizarea muncitorilor cel puțin 2 ani și obligația agențiilor de a suporta costurile de repatriere.
Condițiile sunt pregătite în contextul în care, cum a anunțat anterior Profit.ro, Guvernul a observat că mulți dintre muncitorii străini nu rămân în România, ci pleacă la muncă în alte țări din UE, folosind Bucureștiul doar ca o poartă către alte state europene.















