Pentru anul viitor propunerea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), susținută de IMM-uri, a fost de majorare a contingentului de lucrători străini la 150.000 de noi avize de muncă.
Această majoare, susțin patronatele, reflectă realitățile actuale ale pieței muncii din România și răspunde nevoii acute de forță de muncă resimțite în numeroase domenii economice: construcții, HoReCa, transporturi, agricultură și servicii.
Potrivit sursei citate, anul acesta, cererea a depășit contingentul stabilit de Guvern, de 100.000 de lucrători, respectiv peste 230.000 de cereri de avize de angajare au fost depuse până în luna octombrie, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări.
Sindicatele, pe de altă parte, reclamă că deși patronatele au insistat pe nevoia de a îngheța salariul minim în 2026, susținând că situația economică este una defavorabilă și că este foarte greu să-și păstreze actualele locuri de muncă, s-au opus propunerii Ministerului Muncii de reducere la 75 mii reducere a contingentului de lucrători străini aduși din state terțe, arătând că nevoia de forță de muncă nu poate fi acoperită de resursa de muncă existentă.
În urma dezbaterilor din Consiliul Național Tripartit, secretarul general adjunct al Ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu, a anunțat că în privința contingentului de lucrători non-UE pentru anul 2026, concluzia a fost că el va fi de 90.000, cu 10.000 mai mic decât anul acesta.
Datele oficiale indicau că România avea, la finalul anului 2024, peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene.
Aceleași date arătau că numărul total al străiniior (cetățeni din state non-UE) cu drept de ședere în scop de angajare valabil era de aproape 113.000 la data de 31 martie.
În condițiile în care, în ultimii trei ani, Guvernul a permis acordarea a câte 100.000 de permise de muncă anual pentru străini, astfel de evoluții conduc la concluzi că mulți dintre muncitorii străini nu rămân în România, ci pleacă la muncă în alte țări din UE.
Anul trecut, cei mai mulți dintre aceștia au venit din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care au activat cu preponderență au fost producția (29.141 de angajați), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189).












