Este pentru prima dată când instanța supremă va interpreta prevederile Title III din Legea Helms-Burton, care autorizează procese împotriva entităților care ”trafichează” proprietăți expropriate de regimul condus de Fidel Castro.
Cele două dosare vizează chestiuni juridice diferite, însă ambele ar putea redefini amploarea remediilor puse la dispoziția reclamanților, scrie News.ro
Un caz implică gigantul petrolier ExxonMobil, care solicită peste 1 miliard de dolari de la compania cubaneză de stat CIMEX pentru active petroliere naționalizate în 1960.
Celălalt privește companiile de croazieră Carnival, Royal Caribbean, Norwegian Cruise Line și MSC Cruises, acuzate că au folosit docuri din portul Havana între 2016 și 2019, perioadă în care administrația Obama relaxase restricțiile de călătorie către Cuba.
Title III a fost mult timp suspendată prin decizii prezidențiale succesive, pentru a evita conflicte diplomatice cu țări ale căror companii operează în Cuba, precum Canada sau Spania. Această situație s-a schimbat în 2019, când președintele Donald Trump a ridicat suspendarea, declanșând aproximativ 40 de procese intentate între 2019 și 2020.
Administrația Trump a justificat măsura catalogând Cuba drept ”amenințare neobișnuită și extraordinară” la adresa securității naționale a SUA.
MIZA: PROPRIETĂȚI EXPROPRIATE ÎN VALOARE DE MILIARDE
După 1959, guvernul cubanez a naționalizat fabrici, rafinării, centrale electrice, plantații de zahăr și alte proprietăți ale companiilor și cetățenilor americani.
Legea Helms-Burton, adoptată în 1996, a formalizat embargoul comercial impus Cubei încă din perioada președintelui John F. Kennedy și a creat o cale legală prin care americanii pot cere daune sporite de la entități care folosesc activ aceste proprietăți confiscate.
În cazul Exxon, compania cere Curții Supreme să anuleze decizia unei instanțe inferioare din 2024, care a stabilit că firmele de stat cubaneze pot invoca imunitatea suverană străină – o doctrină ce protejează guvernele și agențiile acestora de procese în tribunalele americane.
Exxon a argumentat în dosar că această decizie reprezintă ”încă un obstacol în calea recuperării prejudiciilor suferite de victimele confiscărilor ilegale ale guvernului Castro”.
De partea cealaltă, CIMEX susține că soluția instanței inferioare ”respectă și protejează judecata Congresului într-un domeniu sensibil”.
DISPUTA CROAZIERELOR
În al doilea caz, imunitatea suverană nu se aplică, deoarece operatorii de croaziere sunt companii private. Litigiul privește dacă un reclamant în baza Title III trebuie să demonstreze că ar avea în prezent un drept asupra proprietății confiscate dacă aceasta nu ar fi fost naționalizată.
Havana Docks Corporation, compania americană care construise docurile din portul Havana înainte de revoluție, susține că liniile de croazieră au folosit ilegal infrastructura pierdută în 1959.
Un judecător federal i-a dat dreptate în 2024 și a stabilit daune totale de 440 de milioane de dolari, însă o instanță de apel a anulat ulterior hotărârea.
Profesoarea Ingrid Brunk, de la Vanderbilt Law School, afirmă că, în practică, ”reclamanții întâmpină dificultăți serioase în a obține compensații conform Helms-Burton Act, din numeroase motive, iar recuperarea este probabil mai dificilă decât anticipase Congresul în 1996”.
Totuși, adaugă ea, acest lucru ”nu înseamnă că fiecare reclamant ar trebui să câștige”.
Prin aceste două cazuri, Curtea Supremă ar putea redefini modul în care se aplică Title III și ar putea schimba fundamental posibilitatea companiilor și cetățenilor americani de a recupera compensații pentru proprietățile confiscate de Cuba după Revoluție.
