''Din cauza fenomenului de uscare a pădurilor, avem un exces de resursă de lemn de foc în piață și un deficit de lemn pentru industrie. Lecția austriacă: o strategie energetică centrată pe biomasă, cu beneficii sociale, economice și de mediu. Fără valorificarea biomasei, nu vom reuși să facem lucrările de îngrijire a pădurii. Este timpul să ne unim pentru o astfel de strategie. Fără o astfel de strategie, rămânem într-un declin al industriei lemnului și cu blocaj în administrarea pădurilor (...) România nu are o strategie a biomasei. Aproximativ 1,5 milioane de gospodării au trecut de la încălzire cu lemn, la gaze, între 2014 și 2025. Concomitent, avem peste 2.100 de localități, dintre care 200 de orașe, care nu au acces nici la rețeaua de gaze și nici la sisteme centralizate de încălzire'', afirmă Tobescu, într-o analiză de specialitate.
Acesta menționează că gospodăriile care au ales să treacă la încălzirea cu gaze provin, în mare majoritate, din rândul celor care se încălzeau cu lemne, scrie Agerpres.
''Există și o creștere lentă a gospodăriilor care se încălzesc cu pompe de căldură. Cifra, probabil, este undeva la 0,5% - 1% dintre gospodării, respectiv între 40.000 și 80.000. Dacă transpunem cifra de 1,5 milioane de gospodării care au renunțat la încălzirea cu lemn în piața lemnului de foc, vă las pe dumneavoastră să socotiți consumul de lemn de foc care a dispărut din piață și care a condus la situația pe care o avem pe acest segment de piață: cerere slabă, mai mică decât oferta. Probabil, azi, au mai rămas trei milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc. Este încă foarte mult în balanța consumului energetic al României'', subliniază Cătălin Tobescu.
Potrivit specialistului, starea actuală și problemele sectorului forestier arată o contractare, în perioada 2014 - 2025, cu o lungă perioadă de centrare a politicilor publice exclusiv pe combaterea tăierilor ilegale și o înțelegere simplistă a ''protecției pădurilor'' ca extindere a ariilor protejate și non-intervenție.
''A urmat o lungă adaptare a consumului la resursa disponibilă, cu contracția consumului. Rezultatul: o scădere uriașă atât a resursei disponibile pentru industria lemnului, cu afectarea potențialului de dezvoltare al acesteia, și o marginalizare a resursei de biomasă - în special lemn - în mixul de resurse energetice de tranziție către energii regenerabile, cu o scădere accentuată a gospodăriilor care se încălzesc cu lemn de foc și, implicit, o scădere a consumului de lemn de foc. (...) Din păcate, setul de politici de combatere a tăierilor ilegale nu a fost dublat de un astfel de set de politici de susținere a dezvoltării potențialului sectorului (...) Anul 2023 a fost anul contracției dramatice a industriei lemnului confruntată cu prețurile prea mari ale resursei - o scădere de 25% a producției. Scăderea producției în industria lemnului a continuat și în 2024-2025'', explică șeful Fordaq.
În viziunea reprezentantului asociație de profil, pe segmentul resursei de biomasă pentru energie, potențialul este uriaș pentru biomasa forestieră, 'dar este nevoie de o inflexiune în politicile publice care să susțină aceste dezvoltări.
''Nu este doar o oportunitate pentru sectorul forestier, este o șansă pentru sectorul energiei din România, pentru că biomasa este regina energiilor regenerabile pentru sectorul de încălzire. Oportunitățile sunt: includerea biomasei în mixul de resursă pentru salvarea sistemelor centralizate de încălzire, susținerea tranziției la sobe, centrale și șeminee moderne pentru gospodăriile care se încălzesc cu lemne, susținerea instalării centralelor pe peleți, programe de susținere a instalării de sisteme districtuale de încălzire pe biomasă pentru comunități locale și orașe mici'', este de părere Tobescu.
Datele Fordaq arată că, în România, 1,2 milioane de gospodării sunt conectate la sisteme districtuale de încălzire, cu puncte termice care se pot converti către biomasă. În același timp, gospodăriile care se încălzesc cu lemne nu beneficiază de niciun sprijin din partea statului, în comparație cu cele conectate la sisteme centralizate (subvenții medii de 50% din prețul gigacaloriei) și cele care se încălzesc cu gaze.
În contrapartidă, un exemplu de bune practici pe segmentul energiei obținute cu ajutorul biomasei, este Austria. Astfel, țara a eliminat complet centralele pe cărbune, iar energia nucleară este controversată și nu face parte din mixul de energie luat în considerare de către autorități, notează președintele Fordaq.
În acest context, în Austria, la ora actuală, energia din biomasă este principala sursă de energie regenerabilă, cu 50% din producție, urmată de hidroenergie - cu 32%.
''Austria are peste 2.500 de centrale de încălzire de district, care asigură energie termică în tot atâtea localități. Practic, sunt puține localități care să nu aibă o centrală de district pe biomasă. În strategia sa energetică, Austria prevede conectarea în fiecare an a 40.000 de gospodării noi la sisteme centralizate pe biomasă/centrale, pe peleți/sobe moderne până în 2040, ponderea energiei din biomasă în sistemele de încălzire centralizată, inclusiv în marile orașe, urmând să crească. Concomitent, biogazul rezultat prin diverse tehnologii din biomasa agricolă și forestieră este considerat resursa care va asigura, până în 2040, tranziția de la gazul fosil. Tehnologiile sunt mature și disponibile. Dezvoltarea acestor tehnologii a făcut din Austria principalul furnizor de soluții de energie din biomasă la nivel european'', precizează Tobescu.
Analiza de specialitate relevă faptul că, în paralel cu dezvoltarea acestui segment al biomasei, au fost create 24.000 de locuri de muncă, de șapte ori mai multe decât dacă s-ar utiliza combustibili fosili.
În plus, sectorul energiei din biomasă din Austria generează o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de euro, în timp ce utilizarea biomasei în generarea de energie a redus bilanțul de carbon cu 13 milioane tone de CO2. în 2024.
''Austria este una dintre puținele țări europene care se apropie de ținta de 40% energii regenerabile în mixul energetic. România este la 24%, iar din acest 24%, o contribuție de 60% o are uriașul consum de lemn de foc al populației, cu energia din biomasă rezultată și contorizată ca energie regenerabilă. Fără valorificarea biomasei, nu vom reuși să facem lucrările de îngrijire a pădurii. Beneficiile pe care le-ar putea avea România cu o strategie asemănătoare cu cea a Austriei vor fi cel puțin duble, având în vedere mărimea țării. Este un potențial de dezvoltare uriaș, dar, și mai important, este singura șansă ca să valorificăm lemnul din lucrările de îngrijire ale pădurii și să facem lucrările de protecție fitosanitară. Altfel, vom rămâne cu Centura Verde a Bucureștiului în starea deplorabilă în care a adus-o 'protecția', cu pădurile neîngrijite, cu CET-urile pe cărbune, falimentate de taxele pe carbon, cu lemne cărate cu sacoșa la bloc în orașele României'', atrage atenția reprezentantul Fordaq.
Totodată, Tobescu avertizează asupra faptului că, deși România se bazează, în următorii 9-10 ani, pe aportul suplimentar de 8-9 miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră, după acest interval 'în care aportul acesta de gaz suplimentar se va termina, vom rămâne cu un deficit anual de 6-7 miliarde metri cubi și cu un sector al energiei nemodernizat, cu taxe de carbon uriașe'.
''Ca ordin de mărime, numai CET-ul din Craiova, intrat recent în insolvență, trebuie să achiziționeze certificate de carbon de aproximativ 60 de milioane de euro, anual, și pentru că nu a avut bani să le achiziționeze plătește o penalitate care dublează suma. În loc să investim acești bani în modernizare, îi aruncăm pe fereastră'', a mai spus Cătălin Tobescu.
Suprafața pădurilor, a vegetației forestiere și a terenurilor cu arbori din România a crescut de două ori mai rapid decât media europeană.
Creșterea totală a pădurilor României, a volumului de masă lemnoasă, este de 59 milioane metri cubi, anual.
Din această creștere, aproximativ 17 milioane mc reprezintă mortalitate naturală a pădurilor, iar 15 milioane mc sunt acumulare anuală netă în păduri.
