Parlamentul European, două rapoarte și două direcții diferite: cum ar trebui reglementate produsele cu nicotină în UE

În 16 septembrie, plenul a adoptat raportul privind bolile cardiovasculare (CVD), cu 545 de voturi pentru, 47 împotrivă și 75 de abțineri. Îm 28 septembrie, Comisia pentru Sănătate Publică (SANT) a aprobat raportul privind implementarea Planului european de combatere a cancerului (BECA), cu 27 de voturi pentru, 8 împotrivă și 5 abțineri. Cele două rapoarte vin înaintea revizuirii Directivei privind produsele din tutun (TPD). Comisia Europeană a anunțat că revizuirea este planificată înainte de sfârșitul lui 2026.

Ce s-a schimbat între cele două rapoarte

Raportul CVD a fost elaborat de europarlamentara croată Romana Jerković. Textul a fost modificat semnificativ față de varianta inițială din ianuarie. Varianta adoptată recunoaște pentru prima dată că nivelul de nicotină și modul de administrare diferă de la un produs la altul. Prin urmare, diferitele produse cu nicotină pot avea profiluri de risc diferite. Raportul cere și ca strategiile de renunțare la fumat să fie strict aliniate dovezilor științifice, iar politicile fiscale să fie adaptate caracteristicilor fiecărei categorii de produse. 

În schimb, raportul BECA merge într-o altă direcție. Textul propune extinderea ambalajelor standardizate, restricții privind prezentarea produselor către consumatori și convergență fiscală între categorii diferite de produse. Criticii documentului afirmă că această abordare se îndepărtează de principiul diferențierii riscurilor susținut anterior de Parlamentul European. Ei avertizează că restricțiile excesive pot limita accesul fumătorilor adulți la alternative fără fum și pot favoriza dezvoltarea pieței ilicite. Susținătorii consideră că prevenția trebuie să fie în centrul politicilor.

Criticii invocă și rezultatele consultării publice organizate de Comisia Europeană în procesul de revizuire a TPD. Cele două etape ale procesului au atras, cumulat, 123.862 de contribuții. România a avut cea mai mare participare în etapa „Call for Evidence”, cu 9.048 de contribuții, adică aproape 12% din total. Potrivit unei analize Path to Smoke-Free și We Are Innovation, peste 90% dintre contribuțiile la apelul pentru dovezi au ridicat obiecții față de direcția propusă. Doar aproximativ 2% au susținut reguli mai stricte. Mulți participanți au cerut ca viitoarele reguli să diferențieze categoriile de produse și să se bazeze pe dovezi științifice.

Știința sau interdicțiile? Întrebarea care divizează dezbaterea europeană

Diferențele dintre cele două rapoarte readuc în discuție rolul dovezilor științifice în elaborarea politicilor publice. Susținătorii unei reglementări bazate pe dovezi afirmă că viitoarele reguli trebuie să țină cont de profilurile diferite de risc ale produselor cu nicotină și de rezultatele măsurilor aplicate în practică, nu doar de obiectivele declarate ale legislației.

În cadrul No Smoke Summit 2026 de la Atena, medicul cardiolog și expertul în sănătate publică Konstantinos Farsalinos a pledat pentru evaluarea rezultatelor obținute în statele membre. „Dacă toate statele membre sunt supuse acelorași directive europene, dar obțin rezultate foarte diferite în reducerea fumatului, atunci trebuie să înțelegem ce funcționează și ce nu funcționează”, a declarat acesta.

În această discuție sunt invocate frecvent exemplele Suediei, Cehiei și Greciei. Suedia a coborât sub pragul de 5% prevalență a fumatului, iar Cehia și Grecia au raportat reduceri importante ale consumului de țigări în ultimii ani. Susținătorii diferențierii riscurilor consideră că experiența acestor state trebuie analizată înaintea stabilirii viitoarelor reguli europene.

De la rapoarte la viitoarea legislație

Niciunul dintre cele două rapoarte nu are forță legislativă. Ambele indică însă direcția viitoarelor decizii la nivel european. În această etapă, Comisia Europeană analizează opiniile, datele și argumentele transmise în procesul de consultare publică. Nu există încă un text legislativ asupra căruia instituțiile europene să voteze. După evaluarea contribuțiilor, Comisia poate formula o propunere de revizuire, care ar urma să fie negociată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.