Un raport coordonat de dr. Alina Dolea, profesor și cercetător în comunicare strategică și diplomație publică la Bournemouth University din Marea Britanie și Consiliul Consultativ al Diasporei Române (ACORD UK), susține că românii nu doar că "muncesc", ci finanțează și susțin infrastructura Marii Britanii prin contribuții fiscale de miliarde de lire sterline.
Cu peste 1,3 milioane de români care dețin un statut de rezident, aceștia formează a patra cea mai mare comunitate născută în străinătate, după India, Pakistan și Polonia.
Paradoxul vizibilității: Discurs politic versus realitate cotidiană
Dr. Alina Dolea subliniază, într-un interviu pentru News.ro, că există o fractură profundă între modul în care românii sunt percepuți în media și rolul lor real în societate: "Există o discrepanță între discursul politic și mediatic și interacțiunile curente din viața de zi cu zi. Discursul politic și mediatic la care mă refer survine pe fondul declarațiilor anti-imigrație făcute de unii politicieni (precum Farage) care reiterează stereotipuri negative la adresa românilor... De la cele mai vechi (de acum 10 ani - când se vorbea de o invazie a românilor săraci și de teama de a avea un vecin român) la cele de anul trecut când Farage a declarat că românii mănâncă lebedele dintr-un parc central din Londra".
În antiteză cu aceste "mituri urbane", datele oficiale arată o comunitate extrem de activă. Românii și bulgarii au cea mai mare rată de ocupare din Regatul Unit (80,4%), mult peste media populației britanice. Această hărnicie este recunoscută chiar și de primarul Londrei, care îi descrie pe români ca fiind esențiali pentru infrastructura critică a capitalei.
Motorul fiscal: 2,4 miliarde de lire pentru bugetul britanic
Analiza financiară a raportului demolează definitiv mitul "turismului pentru beneficii". În anul fiscal 2019/20, contribuțiile directe ale românilor prin impozit pe venit și asigurări naționale au fost de 2,399 miliarde de lire sterline. Această sumă este de peste șase ori mai mare decât totalul ajutoarelor sociale (tax credits și child benefit) accesate de cetățenii români în aceeași perioadă.
Mai mult, veniturile românilor au crescut spectaculos. Salariul lunar mediu al unui angajat român a crescut cu 45% din 2019 până în 2025, ajungând la 2.427 lire, foarte aproape de media națională britanică. Această ascensiune financiară reflectă o tranziție de la munca necalificată către roluri de management și antreprenoriat.
"Lumea invizibilă" a antreprenoriatului și supracalificarea
Unul dintre cele mai fascinante capitole ale raportului este cel dedicat "stratului invizibil" al economiei: liber-profesioniștii și microîntreprinderile. Deoarece românii au avut restricții pe piața muncii până în 2014, mulți au fost forțați să devină antreprenori prin necesitate. Astăzi, acest sistem a evoluat într-un ecosistem complex.
"Antreprenoriatul s-a diversificat de la construcții, logistică, depozite, fabrici de carne (100% românești în UK), la robotică, AI, inginerie, energie", explică Alina Dolea. Exemple precum Dexory (robotică industrială) sau UiPath demonstrează că talentele românești sunt în centrul inovației britanice.
Totuși, această energie vine cu un cost personal: fenomenul supracalificării. Datele recensământului arată că 39% dintre lucrătorii români ocupă joburi sub nivelul lor de pregătire, deși unul din trei adulți români are studii superioare.
"E un element de specific cultural legat de faptul că românii vor încerca să obțină certificări și diplome tocmai pentru că sunt importante în mentalitatea românească, dar și pentru că sunt importante în UK pentru avansarea în carieră. Românii din UK sunt, în proporție de 39% calificați la nivel universitar și postuniversitar și lucrează, de fapt, sub pregătirea lor".
Mitul "fraudei" student loans: O problemă de reglementare, nu de naționalitate
Recent, comunitatea românească a fost vizată de acuzații privind accesarea împrumuturilor pentru studenți. Analiza dr. Dolea oferă o clarificare necesară asupra acestui subiect sensibil: Accesarea de student loans e perfect legală; problema e de fapt sistemică și e legată de cum sunt reglementați furnizorii de servicii / cursuri / diplome care nu au o evaluare a prezenței studenților... modul în care guvernul și presa au vorbit despre asta a încadrat statistica în termeni de 'românii fraudează', ceea ce e incorect statistic".
Realitatea cifrelor arată că 75% dintre studenții români din UK sunt, în același timp, angajați, contribuind astfel la economie în timp ce studiază.
Sănătatea și infrastructura: Cine îngrijește Marea Britanie?
Fără forța de muncă românească, sistemul public de sănătate (NHS) și sectorul construcțiilor s-ar confrunta cu blocaje majore.
NHS: Numărul românilor din sistemul de sănătate s-a dublat în ultimul deceniu, depășind 6.500 de angajați în 2025. Aceștia ocupă posturi critice, de la asistenți medicali la medici specialiști.
Construcții: România este sursa numărul unu de forță de muncă străină în construcții, furnizând 19% din lucrătorii din Londra.
Agricultură: În timpul pandemiei, românii au fost cei care au "hrănit națiunea", constituind, alături de bulgari, două treimi din forța de muncă sezonieră care a salvat recoltele britanice.
Integrarea digitală și barierele de încredere
În ciuda succesului economic, integrarea civică rămâne o provocare. Raportul indică faptul că mulți români trăiesc în "bule digitale" pe Facebook sau WhatsApp, fiind vulnerabili la dezinformare. Dr. Dolea asociază această reticență față de instituțiile oficiale britanice cu o moștenire istorică: o neîncredere în sistem moștenită din perioada comunistă.
"Schimbările de percepție au loc treptat pe măsură ce devin mai vizibile în spațiul public contribuțiile românilor la societatea britanică", concluzionează Alina Dolea. Ea subliniază că recunoașterea românilor ca "lucrători esențiali" în timpul pandemiei a fost un punct de cotitură pentru imaginea comunității.
Îl depășește cu mult pe cel de 25.000 de polonezi care au părăsit UK pentru a se întoarce în țara natală.
Ultimele date în acest sens sunt valabile pentru intervalul cuprins între iunie 2024 - iunie 2025, conform Oficiului Național de Statistică al Marii Britanii.
În perioada ianuarie-iunie 2025, un total de 37.000 de cetățeni români au părăsit Marea Britanie, sosind în schimb doar 14.000.
Mulți români invocă creșterea costului vieții, deteriorarea serviciilor publice de sănătate, criminalitatea, dar și oportunitățile din România.
Un alt motiv invocat este cel al discriminării, un fenomen „acutizat” după Brexit.
"Până la un milion de români au venit în Marea Britanie pentru a lucra ca curățători și constructori... acum aproape 40.000 pleacă în fiecare an pentru a scăpa de criminalitate și de costul vieții", semnalează media britanică.
Visul rural, imposibil în Marea Britanie
Daily Mail notează că aproximativ patru milioane de oameni au emigrat din România în deceniile de după căderea comunismului în țara lor, dintre care mulți s-au îndreptat spre Marea Britanie în căutarea unui viitor mai bun.
Însă, potrivit ziarului britanic, „economia în plină expansiune a României, cu salarii medii care au crescut în ultimii zece ani, șomaj redus, locuințele ieftine și rata percepută a criminalității mai scăzută, i-au tentat pe mulți să se întoarcă acasă”.
Căderile valorii lirei au contribuit, de asemenea, la nemulțumirea lor, ceea ce înseamnă că mulți au mai puțini bani de trimis în România pentru a cumpăra bunuri proprii sau pentru a avea grijă de rudele în vârstă.
Numărul exact al românilor din Regatul Unit nu este dezvăluit în statisticile oficiale, deși Centrul Colaborativ pentru Dovezi în Domeniul Locuințelor din Regatul Unit a notat, într-un raport din 2023, că acesta se situează între 342.000 și peste un milion, potrivit diferitelor surse.
După Brexit, 435.720 de români au primit permis de ședere pe termen nelimitat în cadrul Programului de stabilire a cetățenilor UE din Marea Britanie, dacă aveau cinci ani de ședere continuă în Marea Britanie, în timp ce alți 670.560 au primit statutul de pre-stabilit pentru că aveau mai puțin de cinci ani de ședere, ceea ce le permite să solicite statutul de stabilit în viitor.
Ei sunt incluși la categoria „alte țări”, în care intră destinații variate, care au cumulat 17.551 de emigrări doar în 2024, reprezentând peste o treime din total.
