Conform unei directive transmise ambasadelor și consulatelor americane din întreaga lume, agenții consulari vor trebui să țină cont și de starea de sănătate a solicitanților de viză de imigrare. Obiectivul declarat este să se evite ca viitorii rezidenți americani să devină o „povară publică”, cu alte cuvinte, să fie persoane susceptibile de a depinde de prestațiile sociale finanțate de contribuabilii americani.
Acest document intern, văzut de mai multe instituții de presă internaționale, precizează că anumite afecțiuni - boli cardiovasculare, tulburări respiratorii, cancer, diabet, patologii metabolice, tulburări mintale sau neurologice - pot justifica refuzul vizei permanente. Obezitatea figurează, de asemenea, în mod explicit pe listă, scrie News.ro.
Agenții sunt invitați să evalueze dacă solicitantul dispune de mijloace suficiente pentru a-și finanța îngrijirea pe termen lung fără a apela la ajutorul public. În cazul unui răspuns negativ, ușa Statelor Unite i s-ar putea închide.
„Autosuficiența economică este un principiu fundamental al politicii americane de imigrare”, reamintește directiva, care se înscrie în continuitatea unui decret prezidențial intitulat „Să punem capăt subvenționării frontierelor deschise de către contribuabili”. Deja, în 2019, Casa Albă a încercat să-i excludă de la cartea verde pe străinii care au primit ajutoare publice timp de mai mult de un an. Măsura a fost anulată în timpul administrației Joe Biden, dar a fost relansată în prezent într-o formă mai selectivă.
ÎN VIZOR, BOLILE COSTISITOARE
Autoritățile americane justifică această filtrare printr-un argument economic. Conform directivei, anumite boli cronice pot genera cheltuieli de „sute de mii de dolari” pe durata vieții unui pacient. Funcționarii sunt invitați să examineze patrimoniul, veniturile și acoperirea medicală a fiecărui candidat, inclusiv a pensionarilor, care sunt obligați să-și dovedească capacitatea lor de a-și asigura traiul fără un loc de muncă.
Costurile potențiale ale unei instituționalizări pe termen lung, cum ar fi un sejur într-un azil de bătrâni, vor trebui, de asemenea, luate în considerare.
Noile directive se referă însă numai la vizele de imigrant, adică la cererile de ședere permanentă, și nu la vizele temporare, cum ar fi cele destinate turiștilor sau studenților.
Această inițiativă se înscrie într-o mișcare mai amplă de ierarhizare a imigrației în funcție de criterii economice și sanitare. De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a multiplicat măsurile simbolice: creșterea drastică a taxelor pentru vizele H-1B destinate muncitorilor străini calificați, care sunt acum facturate cu până la 100 000 de dolari pe an, crearea unei „cărți aurii” rezervate investitorilor și celor capabili să facă donații generoase.
Este, așadar, o filosofie asumată: numai candidații considerați „autonomi” și „contributivi” trebuie să poată accesa teritoriul american.
RISC DE DISCRIMINARE
Apărătorii drepturilor omului semnalează un risc de discriminare pe criteriul sănătății, sau chiar al greutății. În schimb, susținătorii președintelui consideră că măsura este una de bun-simț și ar permite menținerea unui sistem social deja fragilizat.
Cu aproape 40% dintre adulți obezi, Statele Unite se confruntă ele însele cu o criză majoră în domeniul sănătății. Criticii spun că Donald Trump instrumentalizează această realitate pentru a justifica o politică migraționistă selectivă, centrată pe performanța economică și pe autonomia individuală, cu atât mai mult cu cât agenții consulari, care nu sunt profesioniști în domeniul sănătății, vor trebui să evalueze de acum înainte dosare medicale complexe.
Oficial, directiva nu a intrat încă în vigoare. Dar mai multe consulate ar fi început deja să o aplice în mod experimental
