UPDATE Ministerul Apărării Naționale (MApN) confirmă că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu, spune ministerul.
″Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american″, precizează MApN.
Instituția adaugă că redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale americane, anunțate încă din luna februarie.
Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.
Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO, precizează ministerul.
″Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională″, se mai spune în comunicatul MApN.
De la ora 10.15, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, va susține declarații de presă la sediul ministerului.
Știrea inițială: Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați în legătură cu această decizie, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la intenția de a retrage trupele, o declarație oficială fiind așteptată în zilele următoare, scrie Kyiv Post.
Vorbind pentru Kyiv Post, oficialii — toți solicitând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înaintea unui anunț oficial — au declarat că reducerea trupelor nu este de așteptat să depășească „mai mult de un batalion”. Ei au insistat, de asemenea, că această mișcare nu va „afecta semnificativ operațiunile americane din regiune.”, scrie News.ro.
Această decizie vine într-un moment de tensiune crescută, în contextul intensificării incursiunilor ruse în spațiul aerian al NATO, inclusiv în România, comentează Kyiv Post.
Ea coincide, de asemenea, cu aparenta intenție a președintelui SUA de a „dubla eforturile” de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Discuțiile interne au luat în considerare inițial reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat exclusiv România, au declarat sursele pentru Kyiv Post, adăugând că rațiunile din spatele acestor reduceri sunt legate de un efort mai amplu al Pentagonului de a concentra resursele în Emisfera Vestică și de a contracara mai eficient China în Pacific.
Această abordare este în concordanță cu procesul aflat în derulare de revizuire a dislocării forțelor din cadrul Pentagonului, care analizează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse necesare unei reorientări către Emisfera Vestică și Indo-Pacific — zonele care reprezintă centrul principal al competiției strategice și al dominației americane, arată publicația.
De asemenea, citează opinia colonelului american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiții în apărare a NATO, potrivit căruia „nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România.”.
Kyiv Post menționează că, într-un gest major de reasigurare față de unul dintre cei mai fideli aliați europeni ai Americii, președintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.
În timpul întâlnirii, Trump ar fi declarat că SUA „nici măcar nu s-au gândit” să-și retragă soldații din țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt.” Această promisiune a adus un anumit sentiment de ușurare la Varșovia.
Justyna Gotkowska, director adjunct al principalului think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța acestei garanții, deși a menționat persistența unei îngrijorări legate de prezența americană mai amplă în Europa.
„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație,” a declarat Gotkowska unui grup de jurnaliști în timpul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei din Washington, marți, subliniind importanța crucială a „valorii de descurajare” pe care o are prezența militară americană pe flancul nord-estic.
Ea a declarat, de asemenea, corespondentului Kyiv Post că unitățile rotaționale – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cele mai ușor de retras.”
Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani aflați în rotație, precum și cartierul general al Corpului V dislocat anterior.
Această mișcare a survenit, de asemenea, în contextul anunțului făcut de armata SUA – relatat de Stars and Stripes – potrivit căruia Divizia 3 Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, menită să consolideze flancul estic al NATO.
Divizia 3 Infanterie a preluat în această săptămână comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operațională de aproximativ 3.000 de soldați, desfășurați pe o perioadă de nouă luni.
Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, în cadrul unei ceremonii la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forțelor americane din România, potrivit unui comunicat al armatei.
Operațiunile acoperă misiuni desfășurate în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul misiunii sale, forța operațională „Iron” a Diviziei 1 Blindate „a consolidat integrarea comenzii și controlului SUA–NATO prin planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la criză, a liniilor de apărare de pe flancul estic și a extinderii forțelor terestre înaintate”, a precizat armata americană.
Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Creșterea efectivelor de forțe decisă de Pentagon a inclus o majorare a numărului de trupe din România și din împrejurimi. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut, în 2023, posibilitatea reducerii acestor forțe rotaționale, liderii militari au ales, în cele din urmă, să mențină o prezență extinsă.
Sosirea Diviziei 3 Infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul continua procesul de revizuire a posturii forțelor — o evaluare care ar putea avea implicații asupra misiunii Comandamentului European al SUA. Pe acest fundal critic, planificata retragere a fost întâmpinată cu surpriză și confuzie.
Un fost oficial militar român, care a vorbit marți după-amiază cu Kyiv Post, a descris decizia drept „greu de înțeles”, mai ales având în vedere că amprenta militară actuală a SUA în Europa — aproximativ 80.000 de soldați — este una modestă din punct de vedere istoric.
Această reducere survine, de asemenea, în pofida sprijinului oferit de legislatori din ambele partide americane pentru menținerea unei prezențe militare americane puternice de-a lungul flancului estic după 2022, aceasta fiind considerată un semnal crucial adresat lui Putin, conchide Kyiv Post.
