”Din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împlumuturi, urmând ca în zilele următoare să se clarifice toate sumele cu exactitate după ce se centralizează toate datele”, a anunțat premierul Boolojan.
Este vorba de procente de absorbție din suma 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și, în cele diun urmă, de 6,56 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
”Pe partea de grant, care a rămas neschimbată, deci nu putem spune că a evoluat suma, discutăm de cei 13,56-57 de miliarde, deci vom avea o absorție pe suma nerambursabilă de peste 90%. Ca să înțelegem unde suntem astăzi, astăzi suntem cu cererea de plată 5, am ajuns la 78%, diferența până la 90% vom avea din cererea de plată 6”, a precizat și ministrul Investițiilor și Proiectelro Europene, Dragoș Pîsalru, cu privire la partea de grant.
În termeni nominali, va însemna că România va încasa efectiv circa 11 miliarde de euro din cei 13,57 miliarde, a precizat Pîslaru, care a adăugat că gradul de absobție este o estimare, având în vedere că cererea de plată nr. 5 a fost depusă la 14 august și nu este încă aporobată, iar ultima cerere, nr. 6, ar trebuie depusă în septembrie.
Potrivit acestuia, 860-870 de milioane de euro pe componentea de grant vor fi pierdute, în cea mai mare partea ca urmare a neadoptării legii salarizării unitare. În ce privește decarbonizarea, ca urmare a menținerii temporare a centralelor pe lignit de la Turceni și Craiova, Pîslaru a opinat că vor fi pierdute ”undeva în jur de 50 de milioane” - și nu 100 de milioane, cum estimase premierul.
”Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte, jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani. La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea în așa fel încât să progresăm și să nu ratăm sume importante de bani”, a spus Bolojan.
Liderul liberal a dat vina pe PSD pentru pierderi din fondurile PNRR, amintind de legea salarizării nefinalizată.
”Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierdere de bani, ci este un semnal antireformist și care ține și de scăderea credibilității față de piețe, față de partenerii noștri europeni, pentru că a fost un angajament pe care ni l-am luat și ține atât de predictibilitate, dar și de stabilizarea unei cheltuieli structurale, de corectarea inechităților și a decalajelor pe care le avem în actualul sistem de salarizare”, a mai spus premierul interimar.
El a adăugat că eforturile reformiste trebuie continuate și în absență acestui program.
Doar două state au finalizat 100% din investițiile legate de programele lor naționale de redresare și reziliență (PNRR), înaintea termenului final pentru trimiterea ultimelor cereri de plată și a documentelor care să ateste îndeplinirea jaloanelor asumate.
Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), elementul central al inițiativei NextGenerationEU, a ajuns, luni, la termenul de punere în aplicare, statele UE având termen final până pe 30 septembrie să își prezinte cererile finale de plată, împreună cu documentele justificative.
PNNR-ul României a fost finanțat în cele din urmă cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Renegocierea PNRR, inițiată în 2023 și finalizată în 2025, a dus la pierderea din PNRR a aproape 8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate au fost investițiile din sănătate, mediu, educație, eficiență energetică, infrastructură de transport, digitalizarea IMM-urilor și renovare energetică.
La final de PNRR, în domeniul sănătății, după revizuirea programului în 2023, fondurile au scăzut de la 2 miliarde la puțin peste un miliard, iar acum, la finalul programului, din 19 spitale au fost finalizate doar 8, a arătat premierul interimar Ilie Bolojan anterior, precizând că a fost nevoie să se tragă tare pe ultima sută de metri pentru finalizarea multor obiective.
În iunie, Comisia Europeană a acordat României granturi în valoare de 2,25 miliarde de euro, marcând a patra plată în cadrul PNRR.
Până în prezent, fondurile plătite României au atins 60,6% din alocarea sa totală revizuită.
“NextGenerationEU a contribuit la protejarea cetățenilor și a economiilor noastre într-o perioadă de mare incertitudine. Aceasta a accelerat tranziția curată și cea digitală, reducând dependența Europei de energia importată. Reformele și reziliența vor aduce beneficii Europei pentru generațiile viitoare”, a declarat președinta Comsiei Europene, Ursula vor der Leyen, cu ocazia atingerii termenului final de punere în aplicare a RRF.
Comisia a dat astăzi undă verde cererii finale de plată a Suediei, care a finalizat cu succes 100% din investițiile și reformele sale legate de planul său de redresare și reziliență, la scurt timp după Danemarca.
Până astăzi, au fost plătite 440 de miliarde de euro din RRF, o sumă suplimentară de până la 133 de miliarde de euro urmând să fie plătită până la sfârșitul anului 2026.
Lunile următoare oferă ocazia de a valorifica acest impuls și de a valorifica întregul potențial al NextGenerationEU, arată Comisia.
Începând de mâine, 1 septembrie, acțiunile întreprinse de statele membre nu pot fi luate în considerare de Comisie în evaluarea cererilor lor de plată, inclusiv pentru plățile deja suspendate, și nu pot fi adoptate modificări suplimentare ale planurilor de redresare și reziliență.
