Rezultatele 1 - 25 din 361 pentru "imprumut"

Agricover Credit IFN, divizia de finanțare a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, a contractat de la OTP Bank Romania un credit de tip revolving în sumă de 22 milioane de lei, pentru o perioadă de 12 luni.

Compania britanică de minerit Vast Resources, proprietarul minei polimetalice Băița Plai, din județul Bihor, nu a reușit să obțină aprobarea creditorilor pentru un împrumut garantat cu active, destinat finanțării proiectului din România.

Gigantul chinez Alibaba, luat în vizor de autoritățile chineze, vrea să atragă cel puțin 5 miliarde de dolari din vânzarea de obligațiuni, potrivit surselor Reuters.

Guvernul va avea și anul acesta un necesar brut de finanțare ridicat, de circa 127 miliarde de lei, după ce anul trecut necesarul de împrumut al statului s-a situat la 143,5 miliarde lei, o sumă record. Pentru deficitul bugetar de 7% din PIB, nivel țintit în 2021 de Guvern potrivit declaraților premierului Florin Cîțu, sunt necesare finanțări de 79,5 miliarde de lei, în timp ce pentru rostogolirea datoriilor mai vechi ce ajung la scadență este nevoie de circa 48 de miliarde de lei. Suma împrumutată efectiv anul trecut s-a situat la circa 163 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a planificat pentru ianuarie 2021 împrumuturi de 5,12 miliarde lei prin emisiuni de obligațiuni către bănci și investitori de pe piața internă. Suma este ușor sub media lunară din 2020 pe piața pentru investitori instituționali, de 6,1 miliarde lei. În 2010, în total, incluzând împrumuturi pe piața externă, împrumuturi de la populație, Comisia Europeană și instituțiile internaționale, Guvernul a împrumutat suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.

Guvernul a împrumutat în 2020 suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei. Împrumuturile foarte mari din acest an au fost necesare în contextul în care Guvernul a anunțat un deficit record de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), bugetul fiind afectat de impactul epidemiei de coronavirus asupra veniturilor, dar mai ales asupra cheltuielilor, suplimentate masiv pentru sănătate și pentru programe de susținere a economiei.

Guvernul va avea de plată în 2021 datorii care ajung la scadență în sumă de circa 8 miliarde de euro (33,42 miliarde lei și 2,1 miliarde euro), potrivit calculelor Profit.ro. Semnificativ este că statul nu are de achitat în 2021 din datoriile făcute pe piețele internaționale, dar îi vine la plată o emisiune de 2,1 miliarde de euro lansată pe piața internă în 2016 și pe care a redeschis-o cel mai recent în decembrie 2019, când a împrumutat 416 milioane de euro. Suma de 43,65 miliarde lei (aproape 8 miliarde de euro) pentru 2021 este ușor sub ce a avut Guvernul de refinanțat în 2020, respectiv 47,4 miliarde de lei.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) împrumută cu 15 milioane de euro UniCredit Consumer Financing IFN, divizie a grupului UniCredit Bank, pentru finanțarea proiectelor de eficientizare energetică în sectorul rezidențial.

Împrumuturile Guvernului prin vânzarea de obligațiuni au ajuns la 138,4 miliarde de lei după primele 11 luni ale anului, totalul sporind în noiembrie cu 20 de miliarde de lei, din care 7,86 miliarde de lei emisiuni de titluri pe piața internă și 2,5 miliarde euro (12,18 miliarde lei) dintr-o emisiune de eurobonduri pe piața externă. Dacă adăugăm alte 4,6 miliarde de lei împrumuturi ale Guvernului de la instituții financiare internaționale, totalul urcă la 143 miliarde (29,3 miliarde euro). Pentru decembrie, totalul împrumuturilor va fi în continuare unul ridicat, în contextul în care statul și-a acoperit necesarul pentru anul în curs și a trecut la prefinanțarea nevoilor de împrumut de anul următor. Decembrie a debutat cu un anunț așteptat din partea Comisiei Europene, anume că România primește împrumut pe 15 ani 3 miliarde de euro în cadrul programului SURE. Anunțul CE a fost făcut pe data de 1 decembrie. De asemenea, Finanțele au derulat o emisiune de titluri de stat listate la bursă, prin programul Fidelis, destinat populației, și vor continua și atragerea de fonduri pe piața internă de la bănci și alți investitori.

O aeronavă a companiei naționale TAROM, care trebuia să zboare sâmbătă spre Londra, a fost întoarsă înapoi pe Aeroportul Internațional ”Henri Coandă”, în urma identificării unei ”indicații neconforme”, după cum a relatat compania.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va acorda companiei Raja Constanța SA (RAJA), cel mai mare operator regional de servicii de apă și canalizare din România, o facilitate de lichiditate de tip standby în valoare de până la 5 milioane de euro, fonduri menite să ajute compania să atenueze impactul pandemiei asupra afacerilor.

Guvernul se pregătește pentru anul următor cu cea mai mare rezervă de valută (buffer) de până acum. Ca procentaj din PIB, rezerva de valută ar urma să se situeze spre finalul anului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile de la Ministerul Finanțelor, la circa 5,5%, echivalentul în valută a 57,8 miliarde lei (11,9 miliarde euro). Actuala rezervă de valută ar urma să fie întărită de intrările, în decembrie, a unor sume semnificative în valută din împrumuturi acordate României de către Comisia Europeană în cadrul programului SURE. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că România ar urma să primească circa 3 miliarde de euro de la CE anul acesta. De asemenea, un împrumut recent de 2,5 miliarde de euro va ajunge cel mai probabil în buffer.

Guvernul iese joi să împrumute 500 de milioane de euro de pe piața internă, după ce marți a ieșit pe extern pentru a patra oară într-un an și a luat 2,5 miliarde de euro. Emisiunile de obligațiuni în euro pe piața internă sunt mai rare față de cele în lei, care au loc de obicei de două ori pe săptămână, și se desfășoară atunci când băncile semnalează Ministerului Finanțelor că au disponibilități în valută.

Comisia Europeană a atras 8,5 miliarde de euro din vânzarea de noi obligațiuni cu impact social, fonduri destinate protejării locurilor de muncă și susținerii programelor de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

România va primi în câteva zile prima tranșă, de 3 miliarde de euro, a unui împrumut de 4,1 miliarde de euro pe care Comisia Europeană (CE) îl acordă României în cadrul programului SURE, a anunțat pe Facebook ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Anunțul a fost făcut înainte unui anunț al CE. Cum Comisia se împrumută, de obicei, marți pentru SURE și face distribuirea către guverne în 5 zile lucrătoare, tot marți, banii ar trebui să ajungă la toate statele beneficiare în această etapă pe 1 decembrie, ziua națională a României. Cele 3 miliarde de euro din programul SURE, program pe care Guvernul l-a prezentat foarte pozitiv în repetate rânduri, au fost alocate României de ziua națională, în săptămâna alegerilor parlamentare, după ce Comisia Europeană s-a consultat cu statele membre și a ținut cont de preferințele acestora.

România a împrumutat astăzi 2,5 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri, aceasta fiind a patra ieșire din acest an după valută pe piețele externe. Guvernul a împrumutat 1 miliard de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 9 ani (cu scadență în februarie 2029) și 1,5 miliarde euro cu eurobonduri pe 20 de ani (scadente în februarie 2040), cererea din partea investitorilor fiind una ridicată, de 12 miliarde de euro în total. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern în ultimele luni ale anului, dar a profitat de condițiile bune existente în piață în această perioadă, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.

Combinatul siderurgic Donalam Călărăși, unul dintre principalii jucători din industria barelor din oțel laminate la cald din Europa, a împrumutat încă 5 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la patru luni după contractarea unui credit similar.

România a ieșit astăzi să se împrumute în euro de pe piețele externe, pentru a patra oară în acest an. Cele două emisiuni de eurobonduri scoase la vânzare de Guvern au scadențe în decembrie 2029 și decembrie 2040. Cel mai recent, statul a ieșit pe extern în iulie, când a împrumutat 3,3 miliarde de dolari. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern anul acesta, dar a profitat acum de condițiile bune din piață, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.

Garanti BBVA Leasing România, parte a Grupului Garanti BBVA România, a obținut o finanțare de 5 milioane de euro de la Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare (BERD).

Necesarul de finanțare al Guvernului crește pentru acest an la 143,6 miliarde de lei, din care volumul datoriei de refinanțat în anul 2020 este de circa 47,5 miliarde lei, iar deficitul bugetar de 96,06 miliarde lei. Anterior rectificării bugetare din această lună, deficitul bugetar era planificat la 91 miliarde de lei. Autoritățile așteaptă pe final de an împrumuturi de la Comisia Europeană (CE), prin programul SURE, de 3 miliarde de euro, dar împrumută accelerat și de pe piața internă, de la bănci, alți investitori și de la populație. După primele 10 luni din acest an, împrumuturile statului ajunseseră la circa 120 de miliarde de lei.

Ministrul britanic de Finanțe Rishi Sunak va anunța săptămâna viitoare cele mai mari împrumuturi publice al Marii Britanii de după Al Doilea Război Mondial, la prezentarea planurilor de cheltuieli, după cea mai gravă prăbușire a economiei țării produsă în ultimii peste 300 de ani, relatează CNBC.

Împrumuturile Guvernului după primele zece luni au ajuns la 118,3 miliarde de lei din emisiuni de obligațiuni în valută pe piața externă, precum și în lei sau valută pe piața internă, inclusiv de la populație. Dacă adăugăm alte 4,6 miliarde de lei împrumuturi ale Guvernului de la instituții financiare internaționale, totalul urcă la aproape 123 miliarde de lei. Guvernul a stabilit anul acesta record după record la împrumuturi, în contextul în care necesarul de finanțare, deficit plus refinanțarea datoriei vechi ajunse la scadență, a fost stabilit la 138,4 miliarde de lei pentru acest an, un maxim istoric.

Guvernul a aprobat, printr-un memorndum, planul de restructurare a companiei naționale TAROM și ajutorul de stat care va fi acordat în acest scop.

Grupul Agricover Holding, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, și având în acționariat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), se pregătește să vină pe bursă cu obligațiuni în sumă consistentă, de până la 40 milioane euro.

Compania aeriană națională TAROM are un plan de restructurare, analizat de Profit.ro, pentru care a estimat un cost de până la 1,84 miliarde lei (aproximativ 380,3 milioane euro), din care solicită 923,6 milioane lei (aproximativ 190,8 milioane euro) ca ajutor de stat individual de restructurare din partea Guvernului. Promite în schimb scăderea cu 33% a numărului total al angajaților, inclusiv reducerea cu 50% a pozițiilor de management, respectiv reducerea cheltuielilor prin închiderea unor agenții, optimizarea rutelor operate și a costurilor privind combustibilul