Planul a reaprins dezbaterile privind un program care, de mai bine de trei decenii, a modelat Silicon Valley și a schimbat fața economiei americane.
Contestat de mulți politicieni, acuzat că ”fură” locuri de muncă de la americani și favorizează abuzuri, programul a reprezentat totuși poarta de intrare pentru unii dintre cei mai influenți lideri din tehnologie, precum Elon Musk și Satya Nadella, relatează CNBC.
Un exemplu este Elon Musk. Născut în Africa de Sud și ajuns student în SUA în anii ’90, Musk a recunoscut că H-1B a fost cheia care i-a permis să rămână și să construiască imperii precum Tesla și SpaceX, scrie News.ro.
”Motivul pentru care eu și atâția oameni care au clădit America puternică am ajuns aici este viza H-1B”, a spus miliardarul, care între timp a devenit una dintre cele mai vocale voci și în politică.
Drumul lui Eric Yuan, fondatorul Zoom, a fost și mai anevoios. După opt respingeri consecutive, el a obținut în 1997 o viză H-1B pentru a lucra la Webex. Nu vorbea aproape deloc engleza, dar peste un deceniu avea să lanseze Zoom, compania care a redefinit comunicarea online și l-a transformat într-un miliardar.
Satya Nadella, actualul CEO al Microsoft, a trăit o experiență inedită: în 1994 a renunțat la cartea verde pentru a-și putea aduce soția în SUA printr-o viză H-1B, numind ulterior situația ”absurdă” și pledând pentru o reformă profundă. El a apărat programul, subliniind că Microsoft a rămas competitiv la nivel global tocmai datorită accesului la muncă înalt calificată din străinătate.
Lista continuă cu Jayshree Ullal, CEO al Arista Networks, născută în Marea Britanie și crescută în India, care a beneficiat de program înainte să devină una dintre puținele femei miliardare din tehnologie. Ea atrage atenția că obținerea rezidenței permanente poate dura și 15 ani, ”o felie uriașă din viața profesională a unui om”.
Jeffrey Skoll, primul președinte al eBay, descria în decembrie anul trecut experiența sa cu H-1B drept ”o luptă de viață și de moarte”.
Canadiano-americanul aproape că a fost forțat să părăsească SUA după ce i s-a respins o prelungire, deși era co-fondator alături de Pierre Omidyar. ”Am avut noroc de conexiuni la momentul potrivit, altfel aș fi plecat”, a spus Skoll, care continuă să susțină programul, dar și reforme care să încurajeze angajările interne.
Deși Trump argumentează că taxele uriașe vor descuraja abuzurile și vor crea mai multe locuri pentru americani, exemplele Musk, Yuan, Nadella, Ullal și Skoll arată că H-1B a contribuit direct la succesul economic și tehnologic al Statelor Unite.
Într-un moment în care lumea se luptă pentru talente în AI și high-tech, întrebarea rămâne dacă SUA își pot permite să închidă o poartă prin care au intrat unii dintre cei mai importanți arhitecți ai erei digitale.
