Prima tentativă în acest sens a companiei de stat a fost inițiată în mai 2026, după cum a relatat Profit.ro.
Solicitarea de atunci a CFR Marfă a fost însă respinsă de instanța de judecată, luna următoare, pentru nedepunerea de către debitoare a mai multor documente impuse de lege, respectiv:
- ultima situație financiară anuală, certificată de către administrator și cenzor/auditor, cu balanța de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;
- lista numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza și drepturile de preferință, precizând, dacă este cazul, și care dintre creditori intră în categoria persoanelor strâns legate de debitor;
- lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive;
- contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii.
″(...) lista creditorilor societății debitoare depusă (...) este incompletă, în sensul că nu cuprinde numele și adresa tuturor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza și drepturile de preferință, persoanele strâns legate cu debitorul, documente a căror lipsă atrage respingerea cererii (...).
(...) lista creditorilor nu este semnată de directorul general (...), ci poartă o semnătură ilizibilă și mențiune „conform cu originalul”. Dacă ar fi fost o copie a registrelor debitoarei, aceste registre trebuiau să cuprindă numele și semnătura contabilului care a întocmit-o, aspect care nu se regăsește la dosar. Indicarea numelui și adresei tuturor creditorilor este o condiție de admitere a cererii de deschidere a procedurii insolvenței (...).
Lista transferurilor și plăților nu este semnată de directorul general (...), ci poartă o semnătură ilizibilă și mențiune „conform cu originalul”. Dacă ar fi fost o copie a registrelor debitoarei, aceste registre trebuiau să cuprindă numele și semnătura contabilului care a întocmit-o, aspect care nu se regăsește la dosar.
Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 29.05.2026 nu poartă semnătura (directorului – n.r.) sau a persoanei care îl înlocuiește în perioada când se află în concediu″, se arată în motivarea deciziei de respingere a tribunalului, din 8 iunie 2026.
În cererea de faliment depusă în mai, CFR Marfă amintește că, în 2020, Comisia Europeană a impus recuperarea unui ajutor de stat nelegal în valoare totală de 2.619.270.000 lei, sumă ce ar fi trebuit recuperată în șase luni de la comunicarea deciziei, ceea ce nu s-a întâmplat.
Ulterior, autoritățile române au propus o strategie de rambursare a ajutorului de stat, constând în înființarea unei noi societăți feroviare, Carpatica Feroviar, achiziționarea directă a unor active ale CFR Marfă, vânzarea patrimoniului restant prin licitații publice și intrarea în faliment a CFR Marfă după operaționalizarea completă a noii entități.
În februarie 2020, CFR Marfă a intrat în concordat preventiv, în care a stat până în aprilie 2025, perioadă în care a achitat creditorului CFR SA suma de 289.375.233,03 lei, rămânând neachitate datorii de 2.492.681.127,87 lei.
″(...) la data de 08.04.2025, procedura a fost închisă ca urmare a expirării termenului de implementare, fără ca sumele datorate creditorilor să fie onorate în integralitate. În completare, a arătat că, la data formulării cererii (de intrare în faliment – n.r.), societatea a înregistrat datorii exigibile totale de 3.475.357.982,87 lei, fără a avea capacitatea de a-și achita obligațiile.
A invocat faptul că nu există alte resurse pentru reorganizarea activității, astfel că solicită deschiderea procedurii de faliment în formă simplificată, conform art. 67 din Legea nr. 85/2014.
A solicitat, pe cale de consecință, ca instanța să constate starea de insolvență a societății și să dispună deschiderea procedurii de faliment, desemnându-se lichidator judiciar pe practicianul în insolvență Sierra Quadrant Filiala București S.P.R.L., cu un onorariu fix de 10.000 euro/lună pentru șase luni și un onorariu de succes de 2% din valorificările realizate″, mai scrie în motivare.
După cum a relatat Profit.ro, Parlamentul, prin votul final al deputaților, a respins un amendament inițiat de PSD și prin care Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale ar fi plătit salarii restante și compensatorii pentru salariații companiilor care nu se află în procedura de deschidere a insolvenței sau a concordatului preventiv. Situația de la CFR Marfă a fost prezentată de PSD ca argument pentru adoptarea măsurii, în timp ce PNL și USR au contestat utilizarea Fondului pentru plata salariilor în afara procedurilor de insolvență formalizate.
Legea spune acum că din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv.
PSD a impus în comisii, cu sprijinul opozției, un amendament care prevedea că anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții.
Amendamentul a fost impus la proiectul de ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Bolojan în februarie, prin care s-a stabilit cadrul legal pentru asigurarea plății salariilor restante pentru mii de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București,
Reprezentanții PNL și USR au reclamat însă această modificare și nu au votat-o.
”Dumneavoastră, prin acest proiect, doriți să extindeți posibilitatea de a se accesa fondul de garantare și a unui societăți care nu are deschisă procedura insolvenței, ceea ce nu este în regulă. Această stare de insolvabilitate trebuie să fie constatată de un organ jurisdicțional. Ori dacă dumneavoastră spuneți fondul de garantare poate să fie accesat și dacă nu ești în procedura insolvenței, întrebarea pertinentă este următoarea: cine constată această stare? Pentru că fondul de garantare nu are capacitatea nici juridică și nu este nici investită cu putere jurisdicțională astfel încât să tranșeze și să transforme o stare de fapt într-o stare juridică”, a spus deputatul USR Alexandru Dimitriu.
El a amintit că procedura de intrare în insolvență are termene foarte clare, respectiv în 45 de zile de când de la încetarea de plăți este obligatorie cererea de deschidere a procedurii insolvenței și cererea se deschide în 10 zile într-o procedură necontencioasă.
”Fondul de garantare nu a fost creat astfel încât să se înfructe cine și cum vrea, ci într-o procedură de insolvență care poate să fie arătată că există doar de către judecătorul sindic”, a mai spus deputatul USR.
La rândul său deputata PNL Raluca Turcan a arătat că astfel că pentru orice companie care nu are o decizie definitivă a instanței pentru a intra în insolvență sau în concordat preventiv, Fondul de garantare va plăti salarii compensatorii de până la 12 salarii medii brute, chiar cu posibilitatea de creștere a acestui plafon.
”Vă dați seama ce ”cutia Pandorei” deschideți pentru companii care acum sunt în procedură de insolvență și dumneavoastră votați astăzi prin fondul acumulat din banii tuturor românilor să se plătească salarii compensatorii fără analiză. De ce au ajuns companiile respective în situația de insolvență sau concordat? Este pur și simplu o lovitură fără margini pentru bugetul statului, cu efecte greu de anticipat”, a declarat Raluca Turcan, care a precizat că PNL va vota îmăpotriva proiectului
Președintele comisiei de muncă a deputaților și inițiator al amemndamentelor, deputatul PSD Adrian Solomon, a invocat situația celor 1.700 de salariați de la CFR Marfă.
”Ei nu sunt nici în faliment, nu sunt nici în activitate pentru că nu mai au licență de transport, marfă. Prin urmare, nu-și iau salariile de luna mai pentru că în cadrul procesului de declarare a falimentului sau de stabilire a căii de urmată în cadrul procedurii de insolvență, judecătorul s-a trezit cu o serie întreagă de creditori care au cerut să nu fie declarat acest faliment. Prin urmare, Guvernul i-a retras licența, a transmis-o unei alte societăți care n-a preluat întregul personal, nu pot fi preluați pentru că unii sunt la Satul Mare, iar nevoile sunt în portul Constanța și așa mai departe.
Prin urmare, facem această excepție pentru lucruri și vremuri excepționale. Oamenii aceia trebuie să-și primească salariile. Nu sunt salarii extraordinare, nu sunt niște salarii care nu vor fi recuperate. Din contră, Fondul de garantare își recuperează toți banii pe care îi dă, după cele șase luni de zile, de la societatea aflată la un moment dat în România în criză”, a spus deputatul PSD.
În cele din urmă, proiectul cu amendarea în acest mod a ordonanței de urgență a fost votat de PSD, minorități, SOS, UPR și neafiliați, neîntrunind voturile necesare adoptării, în condițiile în care PNL și USR au votat împotrivă, iar AUR și UDMR s-au abținut.
Guvernul a adoptat încă din 2022 o ordonanță de urgență care oferă, în mod excepțional, CFR Marfă posibilitatea de a da în plată vagoane pentru stingerea restanțelor fiscale rezultate din impozite și contribuții cu reținere la sursă.
Ulterior, în 2024, Guvernul a aprobat înființarea companiei Carpatica Feroviar, aptă „pentru deservirea nevoilor de apărare ale țării”, pe fondul problemelor cu care se confruntă operatorul feroviar de stat CFR Marfă.
Măsura a fost luată pentru că statul român are obligația de a recupera, cu celeritate, ajutorul de stat de 2,6 miliarde lei, acordat CFR Marfă și declarat ilegal de Comisia Europeană în 2020.
Amendamentul respins de Parlament și inișiat de PSD prevedea ca, prin excepție de la prevederile în vigoare, anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activității principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită ori reînnoirea acesteia a fost refuzată printr-un act al autorității competente care produce efecte și a cărui executare nu este suspendată;
b) ca efect direct al situației prevăzute la lit. a), continuarea activității pentru care licența sau autorizația era necesară a devenit imposibilă din punct de vedere legal și obiectiv, iar activitatea a încetat efectiv, total sau în mod substanțial;
c) fondurile bănești disponibile ale angajatorului sunt insuficiente pentru plata creanțelor salariale certe, lichide și exigibile, iar incapacitatea de plată există atât la data depunerii cererii de intrare în insolvență;
d) angajatorul a inițiat procedura concedierii colective, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) o cerere de deschidere a procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv împotriva angajatorului a fost înregistrată la instanța competentă și nu a fost soluționată definitiv pânp la data depunerii cererii de plată din Fondul de garantare.
Guvernul adoptase ordonanța de urgență, propusă a fi modificată de PSD, pentru a asigura plata salariilor restante pentru mii de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București. Ordonanța extindea măsurile de protecție pentru salariații din companiile aflate în insolvență sau în procedura concordatului preventiv.
Actul normativ aprobat acum de Guvern a extins aplicarea Fondului de garantare și la companiile în concordat preventiv, stabilind plafoane majorate pentru plata creanțelor salariale la operatori economici de interes strategic.
Astfel, la companiile în insolvență vor fi asigurate până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, iar la cele aflate în concordat se vor asigura de la buget până la 6 salarii medii brute de salariat.
Legea permitea, exclusiv în cazul insolvenței, plata din Fondul de garantare doar pe maximum 5 luni și doar 5 salarii medii brute pe salariat.
Ordonanța adoptată definește operatorul economic de interes strategic, iar astfel de companii vor fi cele cu activitate importantă din domeniile apărarii naționale, economiei, energeiei, industriei alimentare și din infrastructurile critice și din industria de apărare
Guvernul stabilește lista acestor companii de interes strategic.
