„A fost un lobby foarte puternic la nivel de Parlament când au venit companiile ridesharing. (…) Au zis: Hai să nu lăsăm pe proștii aia de primari din țară să reglementeze ei, inclusiv pe ăia de la Capitală să reglementeze, ca în orice oraș normal la cap, propriile servicii de ridesharing și eventual să le taxeze, pentru că se folosește foarte mult domeniul public. Primarii sunt niște proști. Hai să vină deștepții de parlamentari, care, după un lobby foarte bine pus la punct, puternic, au decis că singurii care pot să ia decizii (…) sunt cei din Parlament (…) Te duci cu 15 lei de la Primăria Capitalei până în Drumul Taberei, la mine acasă, sau cu 20 de lei și ești două persoane. Preferi să dai această sumă decât să te sui să dai 5 lei, dacă ar fi să fie 5 lei biletul sau să dai 6 lei pe transportul în comun”, a spus Ciprian Ciucu.
El a susținut că transportul în comun din București este foarte puternic în comparație cu firmele de ridesharing, față de care Municipalitatea nu are niciun fel de putere, scrie Agerpres.
„Vă imaginați la Viena că vine Guvernul din Viena ca să spună primarilor din Viena cum să reglementeze ridesharing-ul? Vă imaginați la Madrid sau la Londra sau la Berlin? Eu nu-mi imaginez, dar au zis: Domn’e, pentru o perioadă scurtă de timp – și la noi perioadele scurte de timp tind să se permanentizeze. Ce o să fie haios este că, după declarația asta a mea, o să vezi cum o să se activeze acum companiile de public affairs, pentru că ei plătesc companii de public affairs care să protejeze interesele și să facă lobby puternic, ca nu cumva (…) să se ducă la primari capacitatea de a reglementa, că Ciucu e ceva rău, că el vrea cumva să reglementeze. Da, e normal. Este o competență a orașului, nu a Parlamentului, să spună cine, cum, în ce condiții circulă. (…) Vrei să fii primar și să ai politici publice, dar nu ai competențe legale”, a semnalat primarul.
În opinia sa, este normal ca un cadru general să fie dat prin legi la nivel național, dar cel specific trebuie să fie de competență locală.
„Cei din București nu pot face nicăieri ridesharing în țară, dar cei din țară pot veni în București, poate veni cel din Maramureș sau din Dolj și să facă ridesharing în București, nu avem niciun fel de problemă (…) Deci, cadrul general este normal să fie dat prin legi la nivel național, dar cadrul specific trebuie să fie de competență locală”, a adăugat Ciprian Ciucu.
Controale ANAF la 800 de firme de pe platforme ridesharing. Sute de milioane de lei neplătite la buget, în principal contribuții la pensie și sănătate, TVA, dar și alte taxe și impozite
Sute de firme de ridesharing nu au plătit obligații fiscale datorate staului de 424 milioane lei, în timp ce în 89 din cazuri au fost constate prejudicii totalizând 370 milioane lei, potrivit datelor ANAF privind controalele în acest domeniu, obținute de Profit.ro.
Fiscul a controlat peste 800 de firme, a confiscat numerar și venituri de aproape 150 de milioane de lei și a dispus măsuri asigurătorii de 400 de milioane de lei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În unele cazuri, au fost sesizate organele de urmărire penală.
VEZI ȘI ULTIMA ORĂ DNA intră în firmele care operează pe platformele de ride-sharing
Cel mai mare risc în ce privește firmele de ridesharing este ca acestea să nu declare și să nu plătească obligațiile fiscale pentru forța de muncă utilizată, arată ANAF.
Capacitatea Fiscului de a verifica activitatea acestor firme s-a îmbunătățit semnificativ, în contextul în care au fost instituite obligații de declarare pentru marile platforme pe care operează aceste firme, în timp ce ANAF și-a sporit capacitatea de analiză de risc.
Rezultatele controalelor specifice finalizate de către inspectorii Antifraudă, de la începutul anului și până la mijlocul lunii iulie
Au fost verificați 816 operatori economici din domeniul transportului alternativ. Dintre aceștia, 483 au avut abateri contravenționale pentru care au fost sancționați cu avertismente și amenzi totale de 9,37 milioane de lei. De asemenea, s-au dispus 350 de suspendări de activitate și confiscări de venituri și numerar în cuantum total de 147,18 milioane de lei.
Pentru 366 de contribuabili inspectorii antifraudă au identificat obligații fiscale datorate și neplătite bugetului de stat, calculate la 423,8 milioane de lei. De asemenea, în 89 de cazuri, inspectorii au constatat prejudicii totale de 370,04 milioane de lei cauzate bugetului de stat.
Categoriile de obligații fiscale datorate suplimentar de către operatorii economici din domeniul transportului alternativ controlați, identificate și calculate de către inspectorii antifraudă sunt următoarele:
- contribuții (sociale, sănătate, șomaj, FGPCS): 217,8 milioane de lei;
- TVA: 132,95 milioane de lei;
- impozite (pe venit, profit, dividende, venitul microîntreprinderilor, nerezidenților): 64,26 milioane de lei;
- alte obligații și restanțe: 8,79 milioane de lei.
Pentru asigurarea recuperării obligațiilor fiscale sustrase de la plata către bugetul de stat au fost sesizate organele de urmărire penală specializate și s-au instituit măsuri asigurătorii asupra unor conturi bancare, terți și bunuri identificate în valoare totală de 399,80 milioane lei.
În ceea ce privește nivelul conformării fiscale, apreciem că în acest domeniu persistă riscul fiscal sistemic cu precădere la declararea obligațiilor fiscale care decurg din forța de muncă utilizată.
ANAF a anunțat în februarie cele mai recente date privind controalele la operatori din domeniul transportului alternativ, controalele pentru primele două luni din an vizând 135 de firme.
La momentul respectiv, ANAF a avertizat că acțiunile de analiză de risc, monitorizare și control în domeniul transportului alternativ, vor continua la operatorii cu risc fiscal major, inclusiv prin valorificarea informațiilor obținute prin utilizarea instrumentelor digitale disponibile și prin analiza datelor furnizate de platformele digitale, obținute ca urmare a instrumentelor legislative introduse în anul 2025.
