COOPETITION – Cum folosim cooperarea și competiția pentru a genera încredere și performanță în societate

COOPETITION – Cum folosim cooperarea și competiția pentru a genera încredere și performanță în societate
scris 18 nov 2019

200 de antreprenori și lideri de business s-au reunit pentru al treilea an consecutiv, pe data de 23 octombrie 2019, pentru a pregăti viitorul României, prin acțiune directă în regiunea Transilvaniei. Conferința Romanian Business Leaders a fost cadrul prin care au explorat tema Coopetition  – Cooperare și competiție. Importanța subiectului constă în nevoia de a vedea cooperarea și competiția în business ca procese simultane menite să creeze valoare în societate prin folosirea în comun a resurselor.

În cadrul conferinței s-au abordat patru teme mari, structurate în paneluri (Q Helix, Reinventarea organizațiilor, Inteligența artificială, Branduri românești care au trecut granița), un Interviu live – Ce fel de oameni vor reuși în viitor? și o Sesiune interactivă: RBL în cuvinte și fapte.

Dan Pitic, liderul Filialei RBL Cluj, a transmis în deschiderea evenimentului faptul că RBL este o organizație care își propune să facă România o țară mai bună. 

„Noi, ca antreprenori, facem în fiecare zi lucruri mai bine, luăm în fiecare zi decizii, ne asumăm zilnic riscuri. Am obosit să ne plângem ca nu e bine. Cred că asta este misiunea fiecărui antreprenor din țara asta. Noi suntem motorul care duce societatea pas cu pas. Căutăm opțiuni! Hai să ne luăm rolul în serios!”

Momentul a fost urmat de sesiunea dedicată modelului de tip Q Helix – Performanță prin cooperare, ce a abordat maniera în care putem să devenim mai valoroși la nivel individual prin interacțiunea dintre administrație, mediul privat, mediul academic, ONG-uri și cetățeni. Acesta i-a adus în fața participanților pe Steven van Groningen (Președinte & CEO Raiffeisen Bank România), Emilia Botezan (Head of International Affairs and Foreign Investment Department, Primăria din Cluj-Napoca), Daniela Popescu (Prorector Management universitar și relația cu mediul socio-economic UTCN Cluj) și Cornel Hoza (Președinte Beard Brothers).

  • Steven van Groningen: Cred că primul lucru, cel mai important, este încrederea. Dacă nu există încredere, nu ne putem dezvolta. E clar că există o legătură directă între nivelul de încredere și nivelul de bunăstare.Evitam dialogul și dacă nu avem dialog, cum putem ajunge la încredere? Cum putem vorbi despre problemele din societate?
  • Emilia Botezan: „Am învățat că atunci când te cunoști mai bine și înțelegi nevoile celuilalt, tu poți să te implici cu resurse financiare și cu resursa umană în a contribui la succesul a ceea ce reprezintă visul cuiva. Ecosistemul e realizat din EGOsisteme”. Am început acest exercițiu de helix pornind de la conferința Open Innovation 2.0. Acela a fost un declic. Ne-am dat seama că lumea vrea să ne cunoască, iar un reprezentant al mediul de business ne-a întrebat dacă ne poate îmbrățisa. Și am întrebat De ce? Iar raspunsul lui a fost pentru că n-am crezut că și voi sunteți oameni.
  • Daniela Popescu: „Noi am creat un compartiment special pentru relația cu mediul economic, care e deschis și flexibil, care colaborează cu firmele din regiune. Vă așteptăm oricând pentru a extinde aceste colaborări, avem de la internship-uri până la proiecte de cercetare, proiecte europene pe care le avem împreună cu multe companii din Cluj” Fiecare dintre noi avem cunoaștere pe zona noastră, și dacă ne unim forțele putem să realizăam această stăpungere de care avem nevoie în societate.
  • Cornel Hoza: „Am demonstrat prin fapte că merită să fii aici și să faci treaba. La început erau reticențe pentru felul în care arătam, dar am demonstrat că nu contează cum arăți, ci ce faci. Am încercat să facem voluntariatul cool”.

Interviul integral poate fi vizualizat aici.

Cel de-al doilea panel al conferinței, Reinventarea organizațiilor, moderat de către Claudia Indreica (CEO & Co-fondator Psihoselect), i-a avut drept vorbitori pe Dan Bucșa (Chief CEE Economist UniCredit Bank AG), Ioan Popa (primar al municipiului Reșița) și pe Vlad Mareș (Profesor de economie la INSEAD). Printre cele mai importante aspecte discutate în cadrul întâlnirii au fost desemnate de puterea de luptă a României și modalitatea în care presiunea publică a determinat trezirea. Capitalul uman a fost numit factorul care îngreunează potențialul deja existent.

  • Dan Bucșa: „Un alt lucru pe care străinii îl spun despre România este faptul că e o țară cu o societate civilă mai vie decât în restul regiunii. Avem o societate civilă care încearcă să se împotrivească”.
  • Ioan Popa: „Presiunea publică a început să se trezească. Am tot dormit în ultimul timp, ne-am trezit într-un coșmar, dar ne-am trezit. Se întamplă datorită calității vieții precare - însă ceea ce se întamplă în unele enclave din România este încurajator și trebuie să nu ne pierdem speranța”.
  • Vlad Mareș: „Măsura la care toată lumea se uită este capacitatea de competitivitate, și ceea ce ne trage în urmă este capitalul uman. Acolo pierdem cam jumătate din potențial”.

Interviul integral poate fi vizualizat aici.

Interviul live – Ce fel de oameni vor reși în viitor?, moderat de Andreea Roșca (Membru fondator RBL, autor “Cei care schimbă jocul”, Fondator The Vast & The Curious) cu invitatul Mircea Miclea (Prof. univ. dr. UBB, Director Cognitrom, Centru privat de cercetare-dezvoltare în domeniul psihologiei) s-a concentrat pe faptul că mintea este mult mai sensibilă la perceperea diversității decât la perceperea constantei, astfel încât întunericul este mult mai intens dacă se află în lumină. Diferențele sunt percepute, prelucrate mai intens. În momentul în care indivizii sunt expuși unor medii, vor crea diversitate, se vor cunoaște mai bine și vor dobândi mai multă libertate. Aceștia au conturat faptul că „trebuie să fie un fel de politică cotidiană, cea de a crea diversitate”.  Cele 4 metacompetențe care vor produce noi competențe în viitor sunt:autonomia, antreărenoriatul, autodisciplina și capacitatea de a gândi ca un designer. Pe fiecare dintre noi ne caracterizează, în primul rând, alegerile noastre și mai apoi competențele noastre. Alegerile sunt mult mai importante decât competențele.

Interviul integral poate fi vizualizat aici.

Keynote Speech-ul lui Felix Pătrășcanu a adus în prim plan paradoxul puterii: „oamenii au nevoie de siguranță și ar trebui să le oferim acestor tineri nu neapărat un salariu foarte mare, ci experiențe frumoase în viață”.

Interviul integral poate fi vizualizat aici.

Panelul Inteligența Artificială moderat de către Marius Bostan (Partner & Investitor în mai multe companii), a reunit experți din domenii tehnice, precum Raul Popa (CEO Typing DNA), Erik Barna (CEO & Fondator Life is hard), Răzvan Florian (cercetător Romanian Institute for Science and Technology). Discuția a pus în atenția participanților importanța umanității, a profesorilor și a nevoilor clienților finali în contexul AI.

  • Erik Barna: „Important este pentru noi, ca umanitate, să ne reinventăm și cred că vor avea foarte mult de câștigat cei care au meserii sau înclinații creative, unde AI nu va putea să țină pasul cu omul”.
  • Răzvan Florian: „Factorul motivațional pe care îl are un profesor ține de elemente umane empatice, care nu pot fi înlocuite. Se pot schimba multe, dar profesorii vor fi de neînlocuit de AI”.
  • Raul Popa: „Am început să dezvoltăm niște aplicații care, pe baza datelor pe care le avem, reușesc să facă anumite predicții referitoare la comportamentul clienților noștri, astfel încât să prelucreze mult mai bine nevoile clienților finali”.

Interviul integral poate fi vizualizat aici.

Panelul Branduri românești care au trecut granița, moderat de către Anca Rarău (Brand & Marketing Strategist, Fondator Brandocracy) a avut ca invitați pe Ștefan Gadola (CEO EnergoBit), Rucsandra Hurezeanu (CEO & Fondator Ivatherm), Claudiu Vrînceanu (Project Manager Start-Up Bridge) și Ioan Drăgan (Deputy CEO, International Affairs, Trencadis). Panelul a pus accent pe resorturile care pot fi activate ori de resursele care pot fi accesate de business-urile din România pentru a-și extinde activitatea și în afara țării. Și, mai mult decât toate, sunt importante perseverența, adaptarea la cultura fiecărei țări, cunoașterea piețelor.

  • Claudiu Vrînceanu: „Start-Up Bridge este un proiect RBL prin care dorim să ajungem la antreprenorii români care vor să se internaționalizeze. Ne dorim să aducem experți în comunitate”.
  • Rucsandra Hurezeanu: „Este importantă integritatea față de valorile noastre: le spunem, le repetăm și le demonstrăm în fiecare zi. Adaptabilitatea la condiții diverse, la piețe diferite – e nevoie ca să reușești, alături de multă perseverență”.
  • Ioan Drăgan: „Suntem într-o industrie care depinde integral de modul în care acționează statul. Chiar dacă noi avem anumite asumări cu Uniunea Europeană pe partea digitală, permanent au existat întârzieri și diverse probleme instituționale. Perseverență și persistență - cu acestea poți ajunge la rezultat”.
  • Ștefan Gadola: „Am ieșit cu business-ul din România în momentul în care am avut deja echipe foarte bine pregătite și în urma unei concurențe foarte “sălbatice” în țară, care ne-a obligat să căutăm alte piețe și într-adevăr am avut noroc”.

Interviul integral poate fi vizualizat aici.

Sesiune interactivă: RBL în cuvinte și fapte a implicat colaborarea participanților din sală prin cele 8 proiecte ale Fundației. Aceștia au lucrat pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea la nivel local, stabilind primele acțiuni în vederea implementării. 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
coopetition
romanian business leaders