Acordul, încheiat cu ocazia celui de-al șaselea Forum al Parteneriatui pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), mai trebuie aprobat de autoritățile de reglementare în energie din țările menționate.
Prima rută, deja funcțională și activă, vizează livrări de gaze naturale lichefiate (LNG) sosite la terminalul grec Revithoussa, regazeificate și tranzitate apoi prin punctele de interconectare Kulata-Sidirokastron, Negru Vodă-Kardam, Isaccea-Orlovka, Căușeni și Grebeniki.
Grecii și bulgarii aplică discounturi de 25% la tarifele lor reglementate de rezervare, ucrainenii – de 46%, iar românii și moldovenii – de 50%.
Rutele 2 și 3, convenite acum, vizează transportul de gaze provenite de la terminalul LNG grec Alexandropoulis și din conducta Trans-Adriatică (TAP), prin Grecia, Bulgaria, România și Republica Moldova, până în Ucraina.
Ruta 2 pornește de la punctul de interconectare grec de la Amfitrini, care preia gazele din FSRU Alexandropolis, traversează interconectorul Komotini - Stara Zagora din Bulgaria (IGB) și componenta T2 din Coridorul Transbalcanic, și face apoi traseul România-Republica Moldova-Ucraina. Ruta 3 preia gaze din conducta TAP, traversează IGB și T2 din Coridorul Transbalcanic, și face apoi traseul România-Republica Moldova-Ucraina.
″România, prin Transgaz, a inițiat, promovat și susținut încă din 2016, conceptul Coridorului Vertical, primul Memorandum de Înțelegere fiind semnat la București, în iulie 2017. Coridorul Vertical si Coridorul Transbalcanic, parte a acestuia, reprezintă piloni esențiali ai securității energetice ce contribuie direct la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, la reducerea totala a dependenței de gazele rusești și la consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova și Ucrainei, respectiv a întregii Europe Centrale și de Est și a zonei Balcanilor″, a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian.
Potrivit acestuia, semnarea, în marja celei de a 6-a Întâlniri Ministeriale privind Parteneriatul pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC) de la Atena, a scrisorii comune a OTS din România, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria către Autoritățile Naționale de Reglementare din țările respective, pentru solicitarea aprobării furnizării produselor speciale de capacitate Ruta 2 și Ruta 3, până în luna aprilie 2026, inclusiv, reprezintă un demers ferm pe care OTS de pe Coridorul Transbalcanic îl întreprind în vederea asigurării cu gaze a Ucrainei, în această perioadă. Aceste rute vor facilita transportul din Grecia către Ucraina, al gazelor naturale provenite din surse diversificate (GNL și gaze din Marea Caspică) prin tronsonul Trans-Balcanic al Coridorului Vertical de Gaze.
″Prin implementarea Coridorului Vertical capacitatea la PI Negru Vodă-Kardam va crește de la 5, 03 mld.mc/an la 9,41 mld mc/an, facilitând preluarea de GNL american produs de companii americane (Exxon, Cheniere, Chevron etc), inclusiv din terminalele GNL din Grecia existente (Revithoussa, Alexandroupolis) precum și din alte terminalele în fază de proiect (Dioriga). România, prin intermediul Transgaz, este pregătită să preia cantități suplimentare de gaze naturale pe conductele de pe coridorul Transbalcanic (conductele T1, T2 și T3) pentru acoperirea necesarului de gaze naturale din regiune, fiind realizate de către Transgaz lucrările pe reverse flow și la stațiile de măsurare gaze de pe conductele T2 și T3″, a mai spus Sterian.
″Rutele 2 și 3 sunt produse de capacitate dedicate, concepute pentru transportul gazelor naturale de la terminalul LNG Alexandroupolis și de la conducta Trans-Adriatică (TAP), prin interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB) și mai departe, prin conducta transbalcanică, România și Moldova, către Ucraina.
Prin conectarea punctelor de intrare din sudul Europei cu piețele estice, rutele transformă IGB într-o axă centrală pentru deplasarea LNG și a gazelor caspice spre nord, pentru a consolida reziliența energetică regională. Acest lucru va oferi surse și rute alternative cruciale de aprovizionare, în conformitate cu angajamentul ferm al UE de a elimina treptat gazul rusesc, permițând livrările de LNG din Statele Unite și de la alți producători.
Stabilirea rutelor 2 și 3 completează lansarea cu succes a rutei 1 la începutul acestui an și se așteaptă să îmbunătățească semnificativ reziliența rețelelor de aprovizionare cu gaze din întreaga regiune. Prin oferirea mai multor produse de capacitate competitive prin intermediul unei platforme unificate de licitație (RBP), în licitații concurente, inițiativa asigură flexibilitatea și continuitatea fluxului de gaze, chiar și în circumstanțe dificile″, a transmis ICGB.
Potrivit sursei citate, în scrisoarea comună către autoritățile de reglementare, operatorii de transport propun ca rutele 2 și 3 să fie disponibile din decembrie 2025 până în aprilie 2026, aliniind durata lor cu cea a rutei 1. Acest interval de timp va permite operatorilor, autorităților de reglementare și participanților la piață să evalueze performanța rutelor în practică și să implementeze orice îmbunătățiri necesare pentru a spori eficiența și valoarea acestora.
Cel de-al șaselea Forum al Parteneriatui pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC) a fost organizat de Departamentul Energiei al SUA, Ministerul Mediului și Energiei din Grecia și Centrul Global pentru Energie al Consiliului Atlantic.
Scrisoarea comună a fost semnată în prezența secretarului american pentru Energie, Chris Wright, a secretarului american al Internelor, Doug Burgum, a unor înalți oficiali ai guvernului SUA și a miniștrilor Energiei din Grecia - Stavros Papastavrou, Bulgaria - Zhecho Stankov, Republica Moldova - Dorin Junghietu și Ucraina - Svitlana Grynchuk. Din partea României au participat vicepremierul și ministrul de Interne Cătălin Predoiu și ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Ucraina, aflată sub agresiunea militară a Rusiei, este tot mai dependentă de importuri de gaze naturale lichefiate (LNG), inclusiv din Statele Unite, sosite pe cale maritimă în Grecia, iar ulterior tranzitate prin conductele magistrale ale Bulgariei, României și Republicii Moldova. Ruta transbalcanică le mai permite ucrainenilor importuri și din Azerbaidjan și Turcia.
În ultima perioadă, Moscova a început să ia tot mai intens la țintă, cu rachete și drone, obiectivele de producție, transport și înmagazinare de gaze naturale din Ucraina, ocolite în prima parte a războiului, când metanul extras de gigantul rus de stat Gazprom tranzita încă conductele ucrainene în drum spre Europa. Asta pune în pericol capacitatea Ucrainei de a acumula suficiente rezerve de gaze în depozitele subterane de înmagazinare, pentru aprovizionare în sezonul rece.
