ANALIZĂ Reuters: E timpul ca Europa să-și domolească poftele energetice. Țările din Est, inclusiv România, se confruntă cu perspectiva unei facturi anuale de 15% din PIB

Noile măsuri propuse de Uniunea Europeană pentru reducerea prețurilor energiei sunt insuficiente în absența reducerii cererii. Europa se va confrunta cu prețuri extrem de ridicate și în 2023, iar estimările indică faptul că statele din Est, printre care România, Ungaria și Cehia, vor plăti o factură anuală la energie echivalentă cu aproximativ 15% din PIB.

Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special

Uniunea Europeană se străduiește să facă gazul mai accesibil. După ce au plătit cu vârf și îndesat pentru refacerea rezervelor de urgență, liderii UE vor analiza dacă să introducă plafoane de preț flexibile, achiziții comune și chiar un nou punct de referință pentru tranzacționare, în încercarea de a reduce prețurile energiei. Este puțin probabil ca astfel de măsuri să facă o mare diferență, scrie Reuters, care notează că reducerea cererii este esențială.

Timp de un an, Europa s-a luptat cu prețuri neobișnuit de ridicate. În deceniul precedent, contractele futures pe o lună de pe Title Transfer Facility (TTF), principalul hub de tranzacționare din Europa, au depășit rareori 30 de euro pe megawatt oră (MWh). Acest lucru a început să se schimbe în toamna anului trecut, când producția de gaze nu a putut ține pasul cu revenirea economică robustă a blocului după pandemie.

Decizia UE de a reduce achizițiile de la principalul furnizor, Rusia, după invazia din Ucraina, a declanșat o cursă nebună pentru a cumpăra combustibilul din alte părți, ridicând prețurile până la 300 de euro pe MWh în august.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Prețul gazelor pe BRM - în cădere liberă: a ajuns la cel mai scăzut nivel de la începutul anului

Nivelurile abrupte ale tranzacțiilor cu gaz, care determină și creșterea costurilor cu energia electrică, sunt nesustenabile. Țări precum Ungaria, Republica Cehă și România s-ar putea confrunta în 2023 cu o factură la energia electrică echivalentă cu aproximativ 15% din PIB, potrivit analiștilor din industrie ICIS. Dar găsirea unei soluții este dificilă.

Întrerupătoarele de circuite bursiere propuse pentru mișcările bruște ale prețurilor ar putea preveni oscilațiile zilnice de peste 5%, dar nu ar modifica direcția generală. Un plafon sau un coridor temporar pentru tranzacțiile TTF ar putea opri excesele de tipul celor consemnate în august, dar prețul ar fi în continuare mult mai mare decât media ultimului deceniu. Având în vedere că multe contracte pe termen lung sunt legate de TTF, această opțiune ar putea declanșa litigii.

De asemenea, achizițiile de tip "club", cum sunt cele pe care UE le-a folosit pentru a cumpăra vaccinurile Covid-19, ar putea să nu-i convingă pe vânzători să ofere o reducere majoră atât timp cât cererea rămâne ridicată. Introducerea unui indice de referință european separat pentru gazele naturale lichefiate, care poate avea un discount față de TTF, ar face diferența doar dacă actorii din industrie sunt dispuși să îl folosească.

Singurul lucru care pare să funcționeze este reducerea cererii. Contractele TTF pe o lună au început să scadă odată ce națiunile europene au încetinit achizițiile pentru reumplerea depozitelor, care sunt acum pline în proporție de 92%. O toamnă neobișnuit de blândă a redus, de asemenea, nevoia de încălzire, ceea ce a dus la scăderea prețurilor la minimul ultimelor patru luni, până la sub 118 euro pe MWh. Având în vedere că producătorii de gaze din afara Rusiei pompează deja la capacitate maximă, Europa nu poate face prea multe pentru a stimula oferta. Economisirea consumului de energie acasă și eficientizarea companiilor ar putea fi singurele modalități de a menține prețurile gazelor la un nivel scăzut.

Noutăți contextuale

Liderii UE se vor întâlni pentru a discuta un pachet de măsuri menite să reducă prețurile energiei.

Setul de măsuri aflate în discuție, elaborat de Comisia Europeană, include un coridor de prețuri temporar și flexibil pentru tranzacțiile cu gaze care au loc la Title Transfer Facility (TTF), principalul hub de gaze din Europa. De asemenea, Comisia sugerează introducerea unor plafoane de volatilitate zilnică pentru contractele futures pe o lună pentru gazele naturale.

O altă măsură propusă prevede ca țările UE să achiziționeze în comun 15% din gazul necesar pentru a umple 90% din instalațiile de stocare a gazelor din UE până în noiembrie 2023.

Fiecare propunere are nevoie de sprijinul unei majorități consolidate, ceea ce înseamnă cel puțin 15 țări din UE reprezentând 65% din populația blocului comunitar.