″Ni s-a spus că atacurile ucrainene asupra Novorossiiskului au afectat o parte din investițiile americane din Kazahstan. Și am auzit de la Departamentul de Stat că ar trebui să ne abținem de la, știți, de la a ataca interesele americane”, a declarat ambasadorul Olga Stefanishyna, într-o conferință de presă.
Stefanishyna a mai spus că a primit o notificare diplomatică oficială din partea Departamentului de Stat al SUA pe această temă.
Ambasadorul Ucrainei a precizat că SUA nu au sugerat ca Kievul să se abțină de la atacuri asupra infrastructurii militare și energetice rusești.
″Problema a fost faptul că interesele economice americane au fost afectate acolo. Am luat notă de acest lucru″, a spus ea.
La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, dronele ucrainene au lovit portul Novorossiisk de la Marea Neagră, afectând nu doar interesele rusești, ci și o conductă-cheie, fapt care a dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol kazah.
Gigantul petrolier american Chevron este acționar semnificativ al Caspian Pipeline Consortium, operatorul oleoductului care transportă petrol din câmpurile petroliere kazahe la Marea Neagră pentru export.
Avertismentul Washingtonului a fost adresat ucrainenilor în timp ce Rusia își extindea enorm propriile atacuri cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii energetice ucrainene, în mijlocul celei mai reci ierni din Ucraina din ultimul deceniu, atacuri descrise de oficialii ucraineni și europeni ca având scopul deliberat de a provoca suferință civililor.
Ambasadorul a mai menționat că scrisoarea Departamentului de Stat a subliniat că SUA nu are în prezent aceleași interese economice în Ucraina ca în Kazahstan.
″Mi-a părut foarte, foarte rău că, în 35 de ani de independență a Ucrainei, având atâtea șanse, nu am ajuns niciodată în situația în care să putem face același lucru″, le-a declarat ea reporterilor.
După cum a relatat Profit.ro, două active esențiale și pentru securitatea aprovizionării cu țiței din import a României, precum și companiile joint-venture care le operează, sunt în continuare exceptate de către Statele Unite de la sancțiunile petroliere dictate împotriva Federației Ruse pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei, după înăsprirea dramatică din toamna trecută a acestora, prin luarea la țintă a coloșilor de profil Lukoil și Rosneft.
Principala sursă externă de aprovizionare a României este Kazahstanul. O bună parte din țițeiul kazah exportat inclusiv în România provine din zăcămintele Tengiz și Korolev, operate de consorțiul Tengizchevroil, controlat de americanii de la Chevron (50%) și ExxonMobil (25%), compania kazahă de stat KazMunayGas, proprietarul Rompetrol (20%) și rușii de la Lukoil (5%).
Țițeiul kazah este transportat în România și alte țări din Europa pe un traseu care include conducta ce ajunge în portul rusesc Novorosisk de la Marea Neagră, atacată de ucraineni în noiembrie. Conducta este operată de joint-venture-ul Caspian Pipeline Consortium, la care cei mai mari acționari sunt operatorul rus de stat Transneft (24%), KazMunayGas (19%), Chevron (15%), Lukoil (12,5%), precum și un parteneriat Rosneft-Shell (7,5%).
Actele normative americane de sancționare a Lukoil și Rosneft mențin exceptarea de la sancțiuni a Tengizchevroil și Caspian Pipeline Consortium, printr-o licență fără dată de expirare. Astfel, sunt permise în continuare importul de țiței kazah din zăcămintele Tengiz și Korolev și transportul cantităților importate prin conducta caspică, prin tranzacții cu operatorii celor 2 active.
