Principala sursă externă de aprovizionare a României este Kazahstanul. UE a pus embargo pe importurile de țiței din Rusia la finalul lui 2022, cu aplicare din ianuarie 2023. Producția internă a României a scăzut cu 7,7% în primele 8 luni din 2025, la 1,668 milioane tone echivalent petrol (tep), în vreme ce importurile au crescut cu peste 19%, la 5,96 milioane tep, potrivit datelor INS.
O bună parte din țițeiul kazah exportat inclusiv în România provine din zăcămintele Tengiz și Korolev, operate de consorțiul Tengizchevroil, controlat de americanii de la Chevron (50%) și ExxonMobil (25%), compania kazahă de stat KazMunayGas, proprietarul Rompetrol (20%) și rușii de la Lukoil (5%).
Țițeiul kazah este transportat în România și alte țări din Europa pe un traseu care include o conductă ce ajunge în portul rusesc Novorosisk de la Marea Neagră.
Conducta este operată de joint-venture-ul Caspian Pipeline Consortium, la care cei mai mari acționari sunt operatorul rus de stat Transneft (24%), KazMunayGas (19%), Chevron (15%), Lukoil (12,5%), precum și un parteneriat Rosneft-Shell (7,5%).
Recentele acte normative americane de sancționare a Lukoil și Rosneft mențin exceptarea de la sancțiuni a Tengizchevroil și Caspian Pipeline Consortium, printr-o licență fără dată de expirare.
Astfel, sunt permise în continuare importul de țiței kazah din zăcămintele Tengiz și Korolev și transportul cantităților importate prin conducta caspică, prin tranzacții cu operatorii celor 2 active.
Lukoil și-a anunțat intenția de a-și vinde activele externe, după sancțiunile americane.
În România, rușii dețin rafinăria Petrotel Ploiești, un lanț de peste 300 de benzinării, un distribuitor de carburanți și produse derivate, un trader de gaze, precum și aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră.
