'Bucureștiul este ca un organism bolnav cronic, candidații îi dau calmante și ne spun că e pe tratament. Noi știm că nu e. Noi știm că orașul are nevoie de: o inimă nouă (rețea electrică solidă), plămâni noi (mobilitate curată), un sistem sanguin nou (termoficare 5G), reflexe noi (microrețele, baterii, rezervoare de apă), o coloană vertebrală nouă (PUZ inteligent - rezilient - suportabil - energetic - regenerabil urban pentru următorii 50 de ani).
Candidații nu văd asta, se uită doar la simptome. Dar povestea Bucureștiului nu o scriu cârpelile, o scriu viziunile', spune președintele AEI într-o analiză, transmisă Agerpres, în contextul alegerilor locale parțiale pentru Primăria Capitalei.
Potrivit specialistului în energie, la fiecare scrutin local în Capitală, 'candidații vin cu aceleași pliante, aceleași sloganuri prăfuite, aceleași promisiuni mici, de parcă orașul ăsta ar fi o pereche de pantofi pe care îi mai pot purta dacă îi lipești încă o dată'. Astfel, aceștia promit câte o stradă reparată, câteva autobuze noi, două parcuri cosmetizate, câteva fire de iarbă și, eventual, câțiva kilometri de țeavă înlocuiți la termoficare.
Dumitru Chisăliță susține că deși 'promit să stingă becul care pâlpâie, candidații ignoră centrala care se prăbușește'. Așadar, candidații vorbesc despre avarii, reparații, străzi asfaltate, autobuze ce vor fi cumpărate, dar nu și despre Bucureștiul viitorului, rețelele electrice smart, rețele inteligente de încălzire, despre reziliență și despre cât vor mai suporta bucureștenii cârpelile din oraș.
Conform lui Chisăliță, candidații promit pansamente în timp ce Capitala are nevoie de 'operație pe cord deschis', vorbind de țevi, pompe, plantări de copaci, fluidizarea traficului. În schimb, niciunul nu vorbește despre: raționalizarea rețelelor, termoficare la temperatură joasă, rețele duble pentru a preveni blackout-uri, rezervoare de apă pe clădiri înalte, sisteme de backup în blocuri și în cartiere, cartiere autonome energetic, sisteme de stocare termică și electrică.
Totodată, candidații 'promit să repare trotuare, când trebuie construit un oraș'. 'Bucureștiul are nevoie de un plan pentru 2050. Candidații de astăzi îți dau un plan pentru weekend. Ei vin cu: borduri, panseluțe, câteva semafoare noi. (...) Un oraș nu trăiește din 'realizări rapide'. Un oraș trăiește din infrastructură pe care nu o vezi, dar pe care te bazezi', afirmă președintele AEI.
Acesta consideră că deși lumea se schimbă, candidații rămân blocați în trecut.
'Crizele energetice sunt reale. Schimbările climatice sunt reale. Clădirile zero-emisii sunt reale. Dar programele candidaților sunt scrise pentru un oraș din 2005, nu pentru cel care-l vrem în 2050. Ei vorbesc despre 'modernizarea termoficării' - la nivel de broșură electorală. Nu vorbesc despre transformarea ei în cel mai mare sistem urban de încălzire de joasă temperatură din Europa de Est. Nu vorbesc de dublarea sau triplarea sistemelor de distribuție care transportă în fapt energie, dar ridică prețurile fiecărei forme de energie și o pun în cârca consumatorului final. Ei se uită la gropile din asfalt. Nu se uită la haosul de instalații de sub ele', menționează Chisăliță.
El a adăugat că deși cetățenii obișnuiți visează la cartiere autonome energetic, rețele rezistente, oraș nepoluant, tehnologie discretă și stabilă, candidații visează la afișe mari, conferințe de presă, inaugurare în grabă, mandatele viitoare de președinte al României. Astfel, 'distanța dintre visul nostru și promisiunile lor e atât de mare, că nici măcar nu se mai văd unii pe alții'.
Președintele AEI crede că orașul București nu va deveni rezilient prin cârpeli, ci prin viziune: 'Bucureștiul are nevoie de un primar care să construiască orașul de peste 50 de ani, nu să repare orașul de acum cinci ani'.
Chisăliță a precizat că în programele electorale ale candidaților nu a găsit referiri la interzicerea utilizării lemnului de foc și eliminarea triplării rețelelor care transportă energie. De asemenea, nu se spune nimic despre 'infrastructura energetică pregătită pentru blackout, redundanță, rețele duble, micro-grids, baterii, rezervoare de apă, stocarea de energie, reziliență la întreruperi mari, transformarea clădirilor la standarde 'zero-emisie', viziune urbană integrată: energie + transport + locuire + mediu + reziliență etc.
Conform acestuia, programele candidaților sunt fragmentate. Ele se concentrează pe termoficare, trafic sau spații verzi și nu există o strategie unică, coerentă, de transformare a Bucureștiului către orașul 'viitorului energetic'.
Președintele AEI consideră că cetățenii ar trebui să le ceară candidaților: un plan energetic și de reziliență 2050 pentru București; angajamente clare de reducere a poluării urbane, rețele electrice care să acopere viitoarele consumuri de energie, un nou concept de termoficare de joasă temperatură, energie curată; infrastructură inteligentă și redundantă - rețele electrice duble, microgrids, baterii, sisteme de rezervă pentru apă și energie; un program de tranziție pe 20-30 de ani; transparență, participare publică, monitorizare.
