Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, explică soluțiile pentru a scădea prețul la electricitate și pentru a crește capacitățile de producție.
VEZI AICI ȘI ANUNȚ către populație - 5 măsuri de la Guvern pentru factură mai mică la energie VIDEO
Explicațiile vin după ce schema de plafonare a prețului a expirat, în iulie.
Acest fapt a făcut ca prețul plătit de unii dintre consumatori să fie aproape dublu.
“România a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari prețuri din UE, în ultimii zece ani, după scoaterea din funcțiune a unor unități de producție pe bază de cărbune și gaze naturale”, a atras atenția Ivan.
Mai departe, a subliniat că este important ca România să își crească capacitatea de stocare a energiei regenerabile, întrucât, în timpul zilei, producția bazată pe aceste resurse este mare nu doar în România, ci și în alte țări din regiune, astfel că energia este ieftină, scrie BiziDay.
Ministrul a precizat și că vor fi reduse pierderile din rețea, o măsură care va conta în reducerea prețului plătit de consumatorul final. De asemenea, guvernul vizează implementarea contorizării inteligente și a tarifării dinamice, dar și stabilirea unei coerențe în ceea ce privește implementarea proiectelor de eficientizare energetică. Ministrul a explicat că există mai multe agenții guvernamentale care se ocupă de astfel de demersuri, dar că nu există o coerență.
Principalele declarații:
- Schema plafonării la energie a ajuns la final, în iulie. Prețul final al facturii a crescut pentru consumatori, uneori fiind chiar și dublul. Pentru oamenii care au venituri modeste, sub 1.950 de lei, în prima săptămână după formarea guvernului, am instituit o schemă prin care oamenii să primească 50 de lei, care să acopere circa 70% din această creștere de preț a facturii.
- România a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari prețuri din UE, în ultimi zece ani, după scoaterea din funcțiune a unor unități de producție pe bază de cărbune și gaze naturale.
- Pe lângă factorii interni, în 2021 și 2022 am avut amenințările din partea Rusiei și declanșarea războiului. S-a ajuns la un vârf de aproape 500 de euro la MW/oră tranzacționat pe burse, după care s-a stabilizat în ultimii trei ani. Diferența a fost dată de schema de compensare – plafonare, care s-a încheiat în iulie acest an. Prețul este acum undeva în jurul a 1,5 lei/MWh oră. Astfel, am căutat modalități pentru a scădea prețul la consumatorul final prin măsuri de piață și pentru creșterea capacității de producție.
- Dintr-un exportator net de energie, cu un mix diversificat, ne-am transformat în importator net la orele de vârf, când prețurile sunt de sute de ori mai mari decât prețul la care România vinde energie pe timpul zilei.
- Avem câteva proiecte, unele începute în urmă cu zeci de ani, avem întârzieri la unele proiecte care trebuiau să înlocuiască capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia. Avem o discuție cu ministrul Mediului ca să vedem ce proiecte pot fi deblocate.
- Centrala de la Iernut, începută în 2016. Compania care a câștigat contractul este în insolvență. Am început procedurile pentru rezilierea acestui contract, pentru că nicio companie nu are dreptul să blocheze proiecte, indiferent din ce țară vine.
- Avem doi piloni principali – creșterea capacității de producție și de stocare. Până în 2032, am arătat cum ne putem transforma în exportatori de energie. Doar până la final de 2026, putem să instalăm Mintia, Iernut, CET Arad și CET Constanța, care fac parte din pachetul de renegociere a PNRR.
- Pentru a ne asigura un echilibru pe piață, avem nevoie să stocăm energia care se produce pe timpul zilei și să o folosim în vârf de sarcină și astfel să nu fim dependenți de importuri la prețuri foarte mari, între orele 18 și 22.
- Al doilea pilon – am venit în fața guvernului cu propuneri foarte clare, dar care au mecanisme extrem de tehnice în spate. E un demers care acum are o finalitate foarte clară, împreună cu toată piața de energie. Avem nevoie să operaționalizăm în trei luni mecanismul market maker. Trebuie să ne pregătim și pentru martie 2026, când expiră mecanismul de compensare la consumul de gaze, să nu avem un șoc cum a fost cel de pe piața de energie electrică.
- Pentru achizițiile mai mari de șase luni, fiecare trader să vină cu garanții de 6%, lucru care va duce automat la limitarea derapajelor care au dus la profituri speculative uriașe și care au ridicat artificial prețul plătit de consumatorul final.
- Dată fiind vechimea rețelelor de transport din România, avem un cost al pierderii tehnologice de 20-25%, în condițiile în care media europeană este de sub 10%. În următoarele trei luni, vom crea principiul achizitorului unic, care va duce la scăderea pierderilor din rețea, ceea ce va duce la scăderea prețului pentru consumatorul final. Azi, prețul cu care energia pleacă de la consumator este de 50%. Diferența sunt tarifele de transport, distribuție, furnizare, accize, TVA și alte taxe. Prin acest mecanism, vom putea să scădem prețul final.
- Tarifele dinamice – implementare masivă la nivel național al contorizării inteligente. Ținta noastră este să începem cu consumatorii mari, aproape 1,5 milioane, ca să avem o viziune foarte clară referitoare la consum, la cum se pot compune ofertele furnizorilor. În UK sunt tarife dinamice care, în timpul zilei, arată când energia este ieftină, medie sau scumpă. Azi, cea mai ieftină energie care se tranzacționează este în timpul zilei, ceea ce ne arată că sunt foarte multe companii interesate să cumpere. Impactul îl vom vedea în 1-2 ani.
- Punctul cinci – coerență în ceea ce înseamnă proiectele de energie și eficientizare. Avem șase agenții care finanțează proiectele, fără a avea o coerență și o complementaritate, fără a avea o viziune foarte clară și fără a avea o coordonare în fundamentarea politicilor publice. Am creat acest memorandum, care urmează să ajungă pe masa guvernului, prin care creăm un mecanism prin care ministerul se ocupă de simplificarea procedurilor. Acolo unde avem noi linii de finanțare, este nevoie de o viziune integrată a guvernului.
- Aceste cinci măsuri nu vor rezolva integral problema, dar acest demers este unic în ultimii ani și a dus la acest teren comun pentru reglementatori, producători, consumatori și stat, cu scopul de a scădea prețul pentru consumatorii finali.
