Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale
scris 29 iun 2021

Producătorii români de energie se străduiesc să își adapteze proiectele la viteza cu care Uniunea Europeană modifică legislația comunitară în materie, înăsprind progresiv normele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și impunând limite și reguli tot mai exigente în această privință, dar și la lentoarea cu care legislația națională este îmbunătățită în vederea stimulării investițiilor în capacități noi de producție, vitale pentru siguranța energetică a României, a reieșit din dezbaterile din cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.

Videoconferința Profit Energy.forum a fost organizată cu sprijinul Electrica Furnizare, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Biriș Goran, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Hidroelectrica și Grup Servicii Petroliere, fiind transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV

De exemplu, Bruxelles-ul este tot mai puțin dispus să accepte gazul natural drept combustibil de tranziție către un sector energetic decarbonat, bazat în proporție covârșitoare pe surse regenerabile. În același timp, politicienii de la București întârzie modificarea Legii offshore, care ar permite deblocarea proiectelor investiționale de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.

La fel, Complexul Energetic Oltenia are la dispoziție un interval de timp destul de scurt în care va trebui să pună pe picioare centrale noi pe gaze cu putere instalată de 1.300 MW, care să înlocuiască o bună parte din unitățile sale pe cărbune, în perspectiva renunțării cu totul la acest combustibil fosil. Însă deocamdată nu este limpede dacă legislația românească este adaptată suficient la cea europeană astfel încât să permită încheierea de contracte bilaterale pe termen lung de vânzare în avans a energiei care urmează să fie produsă de centrale aflate încă în stadiu de proiect, solicitate de bănci drept garanții pentru finanțare.

Legislația este cea care trebuie să aducă investitorii în ringul sectorului energeticc, vizat de fonduri de investiții nemaiîntâlnite până acum în contextul Geen Deal-ului european, a punctat directorul din Ministerul Energiei Niculae Havrileț.

“În acest sens, Ministerul Energiei are în plan rescrierea Legii gazelor și energiei electrice. Un draft este deja postat pe site-ul ministerului, o transpunere a unei directive europene”, a precizat Havrileț.

Oficialul a indicat ca exemplu fondul de modernizare care se susține din fondul de trading de certificate de dioxid de carbon.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

”La început contam pe o sumă de 6-7 miliarde lei, însă, în urma dublării prețului certificatelor, această sumă se dublează și ea”, a precizat Havrileț În plus, amintește directorul din Ministerul Energiei, România poate beneficia și de fondul de justă tranziție, în principal în județele Hunedoara și Gorj, dar și în alte 4 județe (Galați, Prahova, Mureș și Dolj).

Pentru utilizarea acestor fonduri, dar și pentru a stimula investițiile, este necesară o legislație stabilă, predictibilă în zona legislației primare.

Simultan se apropie termenul de 1 iulie, avansat ca bornă pentru trecerea în sistemul concurențial pe piața electricității, vicepreședintele Autorități Naționale în Domeniul Energiei Electrice (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, anunțând că mai mult de jumătate dintre consumatorii finali de energie electrică au optat deja pentru un furnizor concurențial la 6 luni de la liberalizarea pieței, iar cei care nu au făcut încă acest lucru mai pot evita scumpirile de la 1 iulie, în piață existând oferte avantajoase atât la gaze naturale, cât și la energie electrică.

“Eliminarea prețurilor reglementate s-a făcut la 1 ianuarie. La acest moment, din cei 8,9 milioane de clienți casnici, circa 3 milioane erau în piața concurențială, deci o treime dintre clienți aveau un contract concurențial. După cinci luni, la sfârșitul lunii mai, alți 1,3 milioane de consumatori au semnat un contract concurențial, deci am ajuns la un procent de 48%. Avem o medie de circa 200-250.000 de contracte noi încheitate în fiecare lună, deci la sfârșitul lunii iunie vom avea peste jumătate din consumatorii casnici de energie electrică cu un contract concurențial semnat”, a explicat Zoltan Nagy-Bege.

În ceea ce privește piața gazelor naturale, situația este similară, din 4 milioane de consumatori, 600 erau deja pe piața consurențială, iar alți 1,5 milioane au semnat după momentul liberalizării de la mijlocul anului trecut.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

De altfel, scumpirile de la 1 iulie sunt mai semnificative la gaze decât la electricitate. În cazul E.On și Engie, care controlează 90% din piață, creșterile vor fi între 13% și 25%. În ceea ce-i privește pe ceilalți furnizori de gaze, unul dintre aceștia a anunțat chiar o scădere de 2%, în timp ce altul a anunțat o majorare de 50% a prețului, rezultând o medie de 17%.

Oficialul ANRE a mai precizat și cu cât se vor scumpi facturile finale în cazul celor patru principali furnizori de electricitate din România: Enel, Electrică, CEZ și E.ON.

“Așa cum evoluează și prețurile din piața angro, și cele din piața cu amănuntul pentru consumatorii casnici sunt în creștere. La cei patru furnizori de ultimă instanță, creșterile pentru energia activă sunt undeva între 3% și 13%, ceea ce conduce la o creștere a facturii cu până la 7%”, a mai explicat oficialul ANRE.

Legislația românească din domeniul energiei este extrem de volatilă, greu de urmărit sau de înțeles, inconsecventă și cu blocaje, arată însă avocata Dana Dunel-Stancu, Head of Energy & Sustainability Practice la Biriș Goran.

Noul proiect al legii energiei aduce o schimbare radicală în zona de electricitate, cu peste 100 de modificări ale celor 80 de articole, iar în Camera Deputaților este în dezbatere aprobarea ordonanței 74/2020, care reconfirmă imposibilitatea de a încheia contracte bilaterale pe piața de energie în mod direct.

“Aceste inconsecvențe nu sunt noi și este foarte trist că ele continuă încă, mai ales că vorbim de o dorință declarată de a avea o piață liberă în care toți participanții își cunosc drepturile și știu ce au de făcut. Dacă piața își dorește să fie din ce în ce mai deschisă ar trebui să fie din ce în ce mai permisivă. Dacă piața își dorește să fie din ce în ce mai permisivă tot ce înseamnă reglementări ar trebui să fie mai prietenoase și mai ușor de accesat”, a afirmat Dana Dunel-Stancu.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

În schimb, legislația națională este marcată de volatilitate și blocaje. „Este posibil ca o normă legală astăzi să arate într-un fel, peste 2 luni să arate altfel. Sau, la capătul celălalt, blocajele legislative: așteptăm norme legale să fie adoptate, știm că vor fi adoptate, supuse sub dezbatere publică, dar ele nu ajung să aibă formă normativă și obligatorie”, a spus aceasta.

Și legislația secundară este accesibilă doar specialiștilor cu multă experientă în domeniu, ținând cont că Antoritatea Națională de Reglementare în Energie a emis în ultimii 10 ani nu mai puțin de 1.500 de ordine sau reglementări.

Un anunț a venit din partea Electrica, CEO-UL Corina Popescu anunțând că viitoarea companie a grupului Electrica SA, Electrica Energie Producție, ce urmează a fi înființată în cadrul AGA de 11 august, ar putea lansa primele sale proiecte greenfield pe parcursul anului viitor.

“Probabil că pe parcursul anului viitor vor apărea primele proiecte greenfield pe care la avem în momentul de față în portofoliu, sub pălăria noii companii de producție”, afirmat Corina Popescu.

Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor (AGA), convocată pentru data de 11 august, este propusă înființarea Electrica Energie Producție, companie în care Electrica SA ar deține 99,9920% din capitalul social, în timp ce Societatea Filiala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Serv SA restul de 0,008%

“Am pus bazele unei companii de producție la nivelul grupului, Electrica Energie Producție, pentru că toată activitate trebuie să stea sub o umbrelă separată și clară. Avem planuri de a revolta capacități de 400 MW, după ce în prima etapă, am început anul trecut cu 10 MW. Suntem în negocierii și cu companii care deja produc, dar țintim și proiecte noi, de producție de energie regenerabilă, cu înmagazinare (storage), pentru a acoperi curbele de consum ale clienților noștri.”, a explicat CEO-ul Electrica SA.

Referitor la procesul de liberalizare a pieței, Corina Popescu a precizat că, de la începutul anului, Electrica Furnizare are 800.000 de clienți care au trecut din piața de serviciu universal pe piața liberă, cu contracte noi.

“Am intrat la 1 ianuarie cu o zestre de 200.000 clienți, deci peste 1 milion de consumatori într-o perioadă record de 6 luni, pe care i-am trecut din această piață de serviciul universal către piața liberă”, susține CEO-ul Electrica. În plus, Electrica a oferit posibilitatea clienților de a beneficia de un discount până la finalul lunii august, nu până în iunie precum concurenții săi. În opinia Corinei Popescu, viitorul va aparține acelor furnizori de servici, și nu de utilități, furnizori care vor adăuga consumatorului final o plus valoare. Chiar dacă Electrica s-a concentrat în ultimele luni pe automatizarea rețelelor, așteptările ca totul să se facă peste noapte sunt nerealiste, crede directorul companiei, care susține că informarea corectă a consumatorului final ar ajuta în prezent cel mai mult “Informarea trebuie să vină cu date comparabile pentru ca clientul să nu ia o decizie în necunoștință de cauză.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

În prezent, consumatorii nu-și cunosc drepturile și nu fac diferența din activitatea de furnizare și distribuție”, a detaliat Corina Popescu, adăugând totodată că acest proces de educare a consumatorilor ar mai putea dura încă 1-2 ani.

Schimbarea contractului doar cu buletinul, informări la nivelul presei locale și centrale, organizarea de caravane, traducerea contractelor și ofertelor în diverse limbi și consilierea clienților sunt câteva dintre acțiunile pe care Electrică le-a întreprins de la începutul acestui an.

Marea Neagră are, din punct de vedere al energiei eoliene, un potențial de peste 430-450 GW, din care 70 GW disponibili în zona litoralului românesc, a punctat și Robert Chircă, operațional manager la Grup Servicii Petroliere (GSP).

Potrivit reprezentantului GSP, din cei 70 de GWh disponibili în zona litoralului românesc, 20 GWh sunt pe platforme fixe, iar până la 50-60, pe platforme plutitoare.

“Marea Neagră are un potențial imens, resursele de hidrocarburi, dar mai ascunde un potențial pe care dorim cu toții să-l exploatăm - energia eoliană. GSP pune la dispozițiile sinergiile și know-how-ul pe care-l avem în Marea Neagră. Folosirea sinergiilor GSP Grup ar aduce plus valoare inclusiv în ceea ce privește strategia României de a deveni independentă din punct de vedere energetic. Și aici cuprindem toate zonele, și cea de combustibil fosil, și cea de energie eoliană”, a afirmat Chircă.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

În opinia acestuia, producția offshore de energie eoliană ar putea fi lansată în același orizont cu cea offshore de gaze naturale, undeva în 2025-2026.

Așteptări sunt și la Complexul Energetic Oltenia, planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, fiind revizuit în urma obiecțiilor Comisiei Europene și bazându-se pe atragerea de investitori care să se asocieze cu CEO în companii mixte dedicate fiecăruia dintre proiectele de construire de centrale noi pe gaz, eoliene și solare ale Complexului, proiecte care se vor bucura de sprijin și din partea băncilor, a declarat Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al directoratului.

"În acest moment planul de restructurare și decarbonare al CEO revizuit este finalizat. Costul restructurării a crescut în varianta revizuită, de la 3,5 miliarde euro cât era inițial, iar creșterea se datorează bineînțeles scumpirii certificatelor CO2, de la 26-33 euro cât aveam inițial în ipotezele noastre la peste 50 euro, cât este în prezent în piață, și nu poate decât să crească în continuare de la acest nivel. Evident, crește și prețul electricității și cel al gazului. Am căutat soluții pentru acoperirea acestui cost ridicat, acest aspect fiind de altfel și baza uneia dintre obiecțiile Comisiei Europene față de varianta inițială a planului, Comisia semnalându-ne faptul că nu aveam aportul celorlalți acționari, alții decât statul român, al băncilor sau al altor investitori. Acest lucru s-a schimbat", a spus Diaconu-Pințea.

Potrivit acesteia, CEO este în prezent în discuții cu aproape 10 bănci, plus o instituție financiară internațională, precum și cu un număr mare de potențiali investitori.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

"Am trimis un teaser la 45 de potențiali investitori în care prezentam activele companiei și proiectele existente. De vineri am deschis accesul la camera de date a CEO și cam 20 dintre cei invitați și-au manifestat interesul pentru proiectele noastre, de construire de centrale regenerabile (700 MW) și pe gaz (1.300 MW). Proiectele sunt cele mai avansate din România, având deja studii de fezabilitate și procedurile de autorizare deja demarate. Intenția este să ne asociem cu investitorii respectivi la niște companii de proiect (SPV – Special Purpose Vehicles) pe care le vom înființa, pe 1 iulie se va vota în AGA demararea procedurii prin care se vor înființa aceste companii mixte. Împreună cu Ministerul Energiei, am ajuns la concluzia că acesta este cel mai bun instrument", a mai spus directorul CEO.

Ea a mai arătat că, după ce investitorii vor fi efectuat un due dilligence, vor depune oferte neangajante în cursul lunii iulie, urmând ca în august-septembrie să existe deja o listă scurtă cu partenerii cu care vor fi înființate companiile de proiect.

"Ne propunem ca CEO să dețină pachetul majoritar de acțiuni la toate aceste companii. Printre investitorii interesați se numără și firme străine, și companii cu capital românesc. Unii sunt investitori strategici, alții – investitori financiari. De asemenea, băncile care ne vor sprijini în aceste proiecte sunt și din România, și internaționale. Există un interes foarte mare și până la urmă este firesc să fie așa, dat fiind importanța CEO în sistemul energetic din România și dimensiunile proiectelor, și toate aceste lucruri pe care le-am făcut de la începutul anului sperăm că vor contribui la o evaluare și o decizie pozitivă a Comisiei Europene asupra planului de restructurare revizuit al CEO", a punctat Diaconu-Pințea.

Există optimism și cu privire la faptul că autoritățile europene vor include, eventual cu anumite condiții, energia nucleară pe lista oficială a activităților economice durabile, de natură să conducă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a căror finanțare de către bănci și alte instituții de profil este deci încurajată, o decizie finală în acest sens fiind așteptată cel mai târziu anul viitor, a declarat Cosmin Ghiță, CEO-ul Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă.

"Energia nucleară joacă un rol important în viitorul decarbonizat al Europei și al lumii. Fără energia nucleară, costul decarbonării ar fi semnificativ mai mare, cu impact puternic la nivel European și global, vorbim de miliarde și trilioane de euro și dolari. Poate și de aceea, recent, Joint Research Center, brațul științific și de cercetare al Bruxelles-ului, a emis un punct de vedere favorabil includerii energiei nucleare în taxonomia surselor de energie durabile. După cum se prefigurează dezbaterea, în cursul acestui an sau al anului viitor vor fi finalizate unele așa-numite acte delegate, care să includă noi surse de energie în taxonomie, probabil sub anumite condiții. Suntem în punctul în care suntem convinși că energia nucleară va fi inclusă, însă va fi important de văzut sub ce auspicii. Rămânem pozitivi și în același timp disponibili pentru a oferi în permanență clarificări asupra rolului pe care energia nucleară îl joacă în viitorul nostru energetic", a arătat Cosmin Ghiță.

El a mai spus că Guvernul României și Nuclearelectrica se află în discuții cu US Eximbank, agenția de credit de export a statului American, pentru structurarea finanțării pe care o vor acorda americanii pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

"Proiectul unităților 3 și 4 este un proiect care excede capabilitatea SNN de a susține singular acest demers și ne bucurăm de ratificarea acordului interguvernamental, care semnalează susținerea a două guverne, ceea ce ne dă încredere să asumăm un calendar de implementare. Proiectele nucleare nu se pot realiza fără susținere guvernamentală. În acest moment ne aflăm în perioada de pregătire, după finalizarea studiului de fezabilitate actualizat, care a concluzionat faptul că proiectul este sustenabil din punctul de vedere al indicatorilor financiari", a spus Ghiță.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

El așteaptă cu nerăbdare implementarea legii pentru contractele pentru diferență care reprezintă un pilon principal în diminuarea riscurilor de natură comercială, astfel încât să fie menținute prevederile din studiul de fezabilitate.

Investițiile private ale companiilor petroliere cu concesiuni de zăcăminte de gaze în Marea Neagră sunt mai mari decât fondurile UE disponibile pentru România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce face cu atât mai de neînțeles tergiversarea de către politicieni a modificării Legii offshore după principiile solicitate de investitori, modificare promisă de actuala guvernare, a transmis însă Cătălin Niță, președintele executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz.

"Din păcate nu am noutăți cu privire la modificarea acestei legi, despre care noi industria credem că ar trebui să schimbe foarte serios în sens pozitiv economia românească. Cunoaștem intenția Ministerului Energiei de a propune un proiect de modificare către Parlament, dar din păcate văd că primul termen pe care l-a dat ministrul Energiei s-a epuizat, chiar joia aceasta se termină sesiunea parlamentară în care domnul ministru declara că vrea să treacă acest proiect de lege. Acum înțeleg de la domnul Havrileț că există speranță pentru anul acesta. Ca să folosesc o analogie simplă, ne aflăm cu toții într-o gară și ne uităm la un tren cu motoarele ambalate care dă să plece", a spus Niță.

Cătălin Niță a dat ca exemplu un recent sondaj de opinie, potrivit căruia peste 87% dintre români sunt de acord cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar 53% sunt de acord ca acestea să fie exploatate cu un sistem de taxare care să fie în media europeană.

"După cum știți, sistemul de taxare a producției de țiței și gaze din România este cel mai mare din Europa. Deci oamenii vor să fie exploatate gazele din Marea Neagră, industria vrea de asemenea, iar industria a venit cu bani, vorbim de investiții de până la 30 de miliarde de euro. Cred că depășește puțin PNRR-ul (care prevede fonduri de 29,2 miliarde euro – n.r.), iar spre deosebire de PNRR, statul nu trebuie să vină cu contraparte, sunt doar banii investitorilor, pe care sunt dispuși să îi pună în aceste proiecte. Nu mai vorbim de cele 30.000 de locuri de muncă estimate că se vor crea, directe și indirecte. Vorbim de niște sume colosale, iar statul nu are nimic de pus ca bani", a mai arătat liderul FPPG.

Niță a mai spus că FPGG s-a dus "de nenumărate ori" și către minister, și către Parlament, iar discuțiile cu membrii Parlamentului au fost foarte bune, discutându-se multe aspecte de principiu ale acestei viitoare posibile legi.

"Și totuși politicienii rămân surzi și nu înțelegem de ce. Principiile pe care industria le solicită pentru deblocarea investițiilor sunt foarte simple: stabilitate și predictibilitate legislativă, o piață competitivă și nereglementată, o piață puternică se autoreglează prin mecanismul cererii și ofertei. Investitorii nu cer nimic ieșit din comun, iar investițiile nu le aduc numai lor beneficii, ci în primul rând românilor. Producția națională de gaze scade, din cauza declinului natural, pe care nu îl putem opri nici măcar dacă investim cu mult mai mult. E limpede că este nevoie de exploatări noi, iar exploatările din Marea Neagră pot contrabalansa acest declin natural. Altfel, se estimează că importurile de gaze vor ajunge să aibă o pondere de 53% din consum în următorii 10 ani, iar gazele se vor scumpi. Vom importa gaz rusesc. În plus, există un mare risc ca legislația UE să nu mai considere gazul natural ca fiind un combustibil de tranziție către energia regenerabilă. Astfel că riscăm să pățim și cu gazul ceea ce pățim acum cu cărbunele: vom avea resursele, dar nu le vom mai putea folosi", a punctat directorul executiv al Federației Patronale.

"Sperăm și noi ca până la sfârșitul anului să se întâmple ceva, dar este cam ultima speranță. Așa este, gazele din Marea Neagră constituie un proiect de țară, iar modificarea Legii offshore nu poate fi asumată doar de coaliția de guvernare din momentul de față, ci trebuie susținută de un spectru politic mai larg, pentru că dacă se va da o decizie finală de investiție pentru unul dintre proiectele de exploatare, de exemplu pentru Neptun Deep, prima moleculă de gaz va fi extrasă doar după 4-5 ani de la decizie, adică după terminarea mandatului actualului Parlament", a adăugat Niță.

El a făcut și o comparație polemică între industria energiei regenerabile, pentru care se elaborează scheme de sprijin din partea statului, și cea de petrol și gaze, care dimpotrivă, aduce bani la bugetul public.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

"Poate susține bugetul de stat al României industria energiei regenerabile? Pentru că trebuie să amintesc că veniturile aduse la buget de industria de petrol și gaze sunt destul de consistente. Doar între 2017 și 2019, veniturile medii anuale aduse de industrie au fost de 16 miliarde lei, adică cam 6% din totalul veniturilor bugetare. Noi ne dorim politici de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile, dar banii respectivi trebuie să vină de undeva. Să fim realiști și să nu mai vorbim atât de mult despre lucruri pe care putem să le facem peste 20 de ani, ci haideți să le prioritizăm pe cele pe care le putem face astăzi cu banii pe care îi avem deja în curte la noi", a conchis Cătălin Niță.

În ceea ce privește prețurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, acestea au ajuns la niveluri "de negândit" în urmă cu câțiva ani și trendul scumpirii va continua, ca urmare a planurilor de înăsprire a legislației în domeniu, iar problema României este că, deși banii respectivi se pot întoarce în economie, pentru a sprijini investiții în decarbonare, statul român nu are capacitatea administrativă de a îi accesa, a declarat cofondatorul și directorul Energy Policy Group, Radu Dudău.

"Prețurile de tranzacționare ale certificatelor CO2 au ajuns la niveluri de peste 50 de euro, absolut de negândit acum 2-3-4 ani. Acum 5-6 ani, când lucram la Strategia energetică națională, consideram că 10 euro pe certificat ar fi un punct de cotitură și iată la ce niveluri de preț am ajuns. Toate sectoarele intensive din punct de vedere al emisiilor sunt afectate de acest nivel de preț", a spus Dudău.

El a spus că planurile europene de înăsprire a legislației în domeniu vor avea un impact semnificativ.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

"Impactul va fi desigur foarte semnificativ, dar să nu uităm că, în cele din urmă, toți acești bani nu sunt doar extrași din economie, ci sunt bani la dispoziția statelor și autorităților, pentru sprijinirea investițiilor în decarbonare. Este drept că nu suntem eficienți în ceea ce privește administrarea. De exemplu, și acum, la Administrația Fondului de Mediu, stăm pe sute de milioane de euro pe care nu am știut să îi alocăm în mod eficient. La fel, Fondul de Modernizare, despre care discutăm de ceva vreme și nu știm de ce întârzie, are ca sursă tot certificatele CO2. Creșterea capacității administrative a României este o urgență, pentru a putea să accesăm acești bani și să îi alocăm", a punctat cofondatorul Energy Policy Group.

În România se vehiculează însă destule proiecte energetice care nu sunt în concordanță cu direcția UE, iar autoritățile ar trebui să facă în așa fel încât să armonizeze ceea ce poate face România cu resursele de care dispune cu angajamentele europene pe care și le-a asumat, a semnalat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

"Se vehiculează destule proiecte care sunt destul de antagonice ca direcție, în sensul că ce se vrea a se face în România nu este întotdeauna în concordanță cu ce se vrea la nivel european. Cred că în primul rând trebuie noi să ne clarificăm ce vrem să facem, pentru a fi în concordanță cu resursele și cu capacitatea noastră, dar și cu angajamentele pe care ni le-am asumat la nivel european. Ulterior, ar trebui să renunțăm la ceea ce eu am numit facelift-ul sistemului energetic românesc, pe care l-am practicat în ultimii 30 de ani, și să trecem la un nou model de sistem energetic", a spus Chisăliță.

El a arătat că actualul sistem, care a făcut față cu brio provocărilor timp de 60 de ani, a ajuns la un moment în care, între cerere și ofertă, dincolo de componenta strict cantitativă, există discrepanțe de natură tehnică, tehnologică, uzură materială și morală, sistemele de transport de energie electrică, energie termică și gaze nemaifăcând față cerințelor actuale.

"Conform politicii actuale, se discută ca, în 5 ani de zile, 1,8 milioane de consumatori noi să fie racordați la rețelele de distribuție și să avem o trecere masivă a actualelor centrale care funcționează cu cărbune pe gaze. Asta ar însemna cel puțin dublarea actualelor rețele de distribuție. Dacă aceste lucruri se vor și întâmpla, în lipsa gazelor din Marea Neagră, deficitul României în 10 ani de zile ar fi uriaș, am fi dependenți în proporție de peste 50% de importuri. Dar chiar și cu gazele din Marea Neagră, deficitul s-ar adânci. Iar această dublare a rețelelor de gaze, din punct de vedere tehnologic și al standardelor, nu ia în considerare și transportul altor tipuri de gaze, cum ar fi biogazul, biometanul și chiar hidrogenul", a adăugat președintele Asociației.

Profit Energy.forum - Viteza legislației UE și lentoarea celei naționale

Potrivit acestuia, în momentul de față, România nu are reglementări specifice care să permită să se construiască astfel de rețele, dincolo de faptul că nu există încă studiile necesare care să arate dacă între noile forme de gaze și conductele actuale există compatibilitate și cât de mare este această compatibilitate.

"Noi, într-un studiu recent, am atras atenția asupra a 27 de tehnologii care sunt folosite în momentul de față și care au anumite probleme în folosirea, de exemplu, a hidrogenului sau a altor tipuri de gaze", a conchis Dumitru Chisăliță.

viewscnt
Afla mai multe despre
profit energy.forum
investitii productie energie
gaze naturale marea neagra