România ia măsuri mai devreme decât țările mai bogate pentru a coloca bateriile cu energia solară, pentru redirecționarea subvențiilor de la panouri către stocare și pentru descurajarea aplicațiilor speculative în rețea, potrivit The Economist, care notează că aproximativ o treime dintre prosumatorii români aveau baterii instalate în sistemele lor la jumătatea acestui an.
“La începutul revoluției solare din Europa, impulsul a fost de a implementa panouri prin toate mijloacele. Pe măsură ce industria se maturizează, țările trebuie să găsească un echilibru între capacitatea de generare și stocare. România pare a fi un model”, arată publicația citată.
Lecția dată de România este optimizarea sistemului, nu maximizarea capacității instalate a unei singure tehnologii
Europa se consideră un campion al energiei regenerabile. De fapt, rata instalării energiei solare pe continent stagnează.
În 2025, Uniunea Europeană a adăugat 67,2 GW de capacitate de generare nouă, puțin mai mult decât în anul precedent. Anul acesta, noile implementări sunt așteptate să scadă în toate marile economii din UE, cu excepția Italiei.
Problema este rețeaua electrică. În zilele însorite, fermele solare pot genera atât de multă electricitate încât supraîncarcă capacitatea rețelelor de a o transfera acolo unde poate fi utilizată sau stocată.
În orele de vârf, generatorii pot fi nevoiți să se deconecteze, sau să plătească utilizatorii pentru a-și descărca surplusul de energie, ceea ce face ca prețurile să devină negative. În prima jumătate a anului 2026, orele cu prețuri negative au crescut cu 33% în Germania și cu 237% în Spania, comparativ cu prima jumătate a anului 2024.
Operatorii de rețea europeni intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru modernizări în următorul deceniu
O modalitate de a combate congestia rețelei este cu bateriile (BESS). UE estimează că va avea nevoie de baterii cu o capacitate totală de stocare de 150 GW până în 2030.
Până la sfârșitul anului 2025, avea instalați doar 37 GW.
Statele membre depun eforturi mixte în implementarea seriei de reforme necesare pentru a stimula implementarea bateriilor. Acestea includ simplificarea impozitării, accelerarea aprobării autorizațiilor și obținerea unei coordonări mai strânse între caleidoscopul derutant de operatori de rețea din Europa.
Printre liderii acestui efort se numără o țară care nu este de obicei considerată un pionier ecologic: România.
“Spre deosebire de multe țări din Europa de Vest, România implementează stocarea relativ devreme în dezvoltarea sa solară, în loc să încerce să recupereze după ce au fost deja construite instalații mari de capacitate solară”, spune Antonio Arruebo, analist la SolarPower Europe, o asociație industrială.
De câțiva ani, guvernul încurajează atât operatorii la scară largă, cât și proprietarii de case să instaleze baterii oriunde adaugă panouri solare, ceea ce duce la creștere pe ambele segmente.
Chiar dacă instalațiile solare au stagnat în Europa în ansamblu, cele din România au crescut cu 45% în 2025, determinate de cererea mare și de autorizațiile rapide.
Ca și în restul Europei, unul dintre marile impulsuri pentru industria solară din România a fost invazia Rusiei în Ucraina în 2022, care a dus la o creștere vertiginosă a costurilor energiei.
Prețurile ridicate ale energiei electrice și subvențiile generoase au determinat aproximativ 330.000 de prosumatori (gospodării și firme care nu sunt în principal producători de energie) să instaleze panouri solare pe proprietățile lor.
Pe măsură ce capacitatea de generare a crescut, prioritatea s-a mutat către stocarea energiei
Anul trecut, guvernul a eliminat unele taxe pe stocarea energiei electrice. În luna mai, a anunțat că va direcționa 76 de milioane de euro din subvențiile solare către baterii.
Românii dornici de economisire au profitat de oportunitate: până în prima jumătate a anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatori aveau instalate sisteme de baterii.
Locul amplasării bateriilor este la fel de important
Dacă bateriile sunt departe de generatoare, rețeaua electrică trebuie să transporte și mai multă energie. Așadar, România își încurajează parcurile solare, unele dintre cele mai mari din Europa, să adauge baterii la fața locului.
Cel mai important proiect hibrid este cel de la Ogrezeni, dezvoltat de austriecii de la Enery, care va include un gigawatt-oră de stocare în baterii, alături de 762 de megawați de capacitate solară.
Proiectul va fi unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa atunci când va fi pus în funcțiune, în ultima parte a anului 2027.
